|
0 Comments
 Spectacolul Cerere în căsătorie de Cehov - două povești, șase personaje excentrice și un carusel de emoții și hohote de râs –, este noua producţie a Teatrului Stela Popescu în regia lui Alexandru Grecu ce va fi prezentată în premieră pe 25 şi 26 aprilie, în sala Ion Lucian a Teatrului Excelsior din Bucureşti.
 Pe 12 și 13 aprilie 2025, la Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București are loc premiera absolută a spectacolului „Moroi și păpădii” de Gavril Pătru.
 Teatrul Mic anunță premiera oficială a spectacolului „FERMA ANIMALELOR” - Scenariu teatral de Andrei Huțuleac după „Ferma Animalelor” de George Orwell, regia Andrei Huțuleac, scenografia Maria Nicola, coregrafie Ștefan Lupu, sound design Marin Grigore, song-uri Oana Pușcatu, lighting design Lucian Moga, asistent regie Dora Bârzan, producător delegat Alois Chiriță. Evenimentul va avea loc pe 23 și 24 aprilie 2025, ora 19:00, la Sala Atelier – Strada Constantin Mille nr. 16.
Ieșire din viață, pășire în noapte. Ieșire din vis, pășire în moarte. „Poezia Visului” la unteatru4/4/2025  Vis. Visare. Trezire. Trezie. Uitare. Neuitare. Amintire. Înainte. Acum. Apoi. Credință. Pogorâre de Dumnezeu-Tatăl printre muritorii visând. Un timp altfel decât timpul. O primenire pentru viață. O primenire pentru moarte. Totul întru vis. De fapt, între vis și realitate. Am respirat poezie. Am respirat adevărul fiecăruia din noi în acel moment de dinainte de somn. Asta a reușit doamna Miriam Răducanu. Maestra! Această preoteasă a dansului, această mai-mult-decât femeie. Această de-a dreptul zeiță pogorâtă printre noi care trăiește pentru și prin dansul-poezie. Și ce e mai frumos este că a oferit și oferă mereu înțelepciunea talentului său celor din jur. A început cu Gigi Căciuleanu. A continuat mai târziu cu Lari Giorgescu. Și așa s-a născut “Poezia visului”. Pe când Lari era tânăr student. Și a adus cu sine prospețimea și energia vârstei de atunci. Și acum încă trăiește acest spectacol. Inspiră. Expiră. Respiră. Și în seara asta ni s-a dezvăluit și nouă. 12 oameni privind și pășind în visul poetic al versurilor lui Emil Botta și al mișcărilor lui Miriam Răducanu. Transpuse în vorbe rostite de și gesturi curgătoare ale lui Lari. Care acum simte, gândește și interpretează cu totul altfel decât în urmă cu 20 ani. Pentru că fiecare vârstă, ca și în spectacol, este reprezentată de alte experiențe, alte înțelesuri. Și asta ne-a mărturisit-o însuși el, actorul, dansatorul, dansactorul, după încheierea reprezentației. Pentru că a fost o seară halucinantă în cel mai frumos, visător și poetic mod.  12 oameni am rămas țintuiți în scaunele de pe scena Teatrului Țăndărică. Nimeni nu mai voia să plece. Toți devenisem unul cu Lari, unul cu universul temporal al lui. Încremeniți și separați de curgerea timpului cotidian. Aflați cu toții într-o stare de reverie din care nu am vrut să ne rupem. Și în care ni s-a alăturat și el, Actorul, redevenit om și totuși rămânând într-o aură de lumină. Și s-a confesat. Că nu a rămas niciodată la sfat cu publicul după acest spectacol. Și ne-a povestit atâtea și atâtea pe care le voi păstra în suflet și care cred că trebuie să rămână doar între noi, cei de acolo, de atunci. Precum o întâmplare sacră din cadrul unui ritual spectacologic unic. Tot așa cum reprezentația în sine a fost atinsă de misticismul și misterul tulburător al poeziilor lui Emil Botta, înconjurate de o revenire obsesivă a temei schubertiene din Adagio-ul noctur , tot așa cum un vis ori un coșmar ne tot dă târcoale. Tot așa cum viața e un cerc început la naștere care se închide încet și discret cu moartea, care devine o a doua naștere întru eternitate. Și ce frumos știe Miriam Răducanu să spună povestea existenței umane rotunde prin așezarea dramaturgică în scenariu a poeziilor lui Botta și prin dansul atât de expresiv pe care Lari nu-l execută, ci îl pictează cu trupu-i înveșmântat grăitor într-o cămeșă românească. Timp de un ceas în lumea reală am trecut și am trăit o viață de om în răgazul dilatat oferit de actorul dirijat de zeița dansului. Și mi-am adus aminte, datorită mișcării circulare a lui Lari de jur împrejurul spațiului de joc plin de cearceafuri albe, de replică lui Prospero din “Furtuna” shakespeariană: “Suntem din plămada din care sunt făcute visele, iar scurta noastră viață o întregește un somn”.  Pentru că “Poezia visului” exact asta este: o expresie artistică metaforică a magicei, divinei călătorii a sufletului pe Pământ. Pornind de la mișcările personajului cu pernele, de parcă ar coborî pe pământ din spațiul unde sălășluiesc spiritele celor nenăscuți, povestea este spusă filtrând experiențele vieții prin prisma somnului și a visului, ba chiar a coșmarului. Suflarea divină care ne împinge pe pământ, copilăria jucăușă, primele zbateri ale dragostei (ce frumos reprezentate de dansul și poezia acompaniate de drâmbă!), maturizarea și maturitatea dramatică ce ne duce, în cele din urmă, spre finalul în care pășim înapoi în spațiul spiritelor celor nenăscuți. Un cerc deschis și apoi închis perfect. Totul pe un fundal alb, impecabil, pe care se sprijină amenințător, dar și reconfortant, o înșiruire de scânduri, amintindu-mi întruna de existența celor patru pereți de lemn între care sfârșește corpul, în timp ce sufletul pășește în afara visului vieții, în noaptea morții dătătoare de viață veșnică. Un spațiu halucinant de frumos, creat de același vrednic și neobosit imaginator de universuri vizuale - Vladmiri Turturica. Un spațiu în care timp de aproape o oră îl vezi pe Lari Giorgescu, îl vezi pe Emil Botta scoborând printre noi prin gesturile și vocea dansactorului, o vezi pe Miriam Răducanu în fiecare mișcare unduitoare a trupului lui Lari. Și poate că nu este o coincidență faptul că totul se desfășoară pe scena Teatrului Țăndărică, acolo unde în anii ‘70, Miriam Răducanu și Gigi Căciuleanu făceau furori cu ale lor “Nocturne”. Și iată că după 50 de ani, în două seri la rând, Lari, discipolul celor doi, le trăiește spectacolele pe scena aceluiași teatru, tot în timpi nocturni, în două seri consecutive.  Două reprezentații marcate de tema nopții - Eine Kleine Nachtmusik și Poezia Visului - înfășurate în muzici nocturne (serenada mozartiana și adagio-ul nocturn schubertian). Ce rotunjimi frumoase! Ce unduiri ale destinului. Și, încă o dată, ce frumos a fost în astă seară, când personajul frumosului dansactor s-a zbuciumat între vis, realitate, viața, moarte, muzică, poezie și teatru. Cu eleganță, cu forță, cu adevăr în recitarea unor versuri mirifice scrise de unul dintre cei mai pe nedrept uitați poeți români marcați de lumea onirică, dar și de fascinantul univers al teatrului. Un trio de neuitat pentru ani și veacuri ce vor veni - Miriam Răducanu-Gigi Căciuleanu-Lari Giorgescu. Trei generații, trei universuri, trei fațete ale aceleași forme de expresie.  „Poezia visului”
un spectacol de : Miriam Răducanu scenografia : Vladimir Turturica cu: Lari Giorgescu  Mozart. Lari Giorgescu și Gigi Căciuleanu. Pentru că toți coexistă. Pentru că Mozart este mereu și pretutindeni. Pentru că Lari este pe scenă în prezent. Și pentru că Gigi există prin versurile rostite și prin mișcările trăite de Lari. Sunt toți în fața noastră deodată. Pe scena Teatrului Țăndărică. Care găzduiește unteatru. Ce frumos, nu? Un spectacol-joc în care își face loc copilăria, jucat de unteatru de adulți pe o scenă dedicată spectatorilor la vârsta lor cea mai fragedă.
 ProTicket aduce în atenția publicului spectator spectacole captivante, actori de top și povești care îmbină comedia cu emoția. În luna aprilie, te invităm să descoperi patru producții de excepție, fiecare cu un farmec aparte, ce vor ajunge pe scenele din București, Cluj-Napoca, Sibiu, Timișoara și Oradea.
 ProTicket aduce în fața publicului o premieră teatrală ce pornește în turneu național, „Regina Mamă” de Manlio Santanelli, cu Oana Pellea și Marius Manole în rolurile principale. O poveste despre iubire și conflict, despre trecut și prezent, despre ceea ce spunem și ceea ce rămâne nerostit.
 După turnee de succes în Bulgaria și Turcia, spectacolul BÁNK BÁN al Teatrului Național din Budapesta ajunge la Teatrul Național ”I.L. Caragiale” din București în cadrul unui schimb bilateral între aceste teatre naționale. În replică la prezența artiștilor maghiari la București, trupa TNB va prezenta în luna mai la Budapesta, în cadrul celei de-a 12-a ediții a Festivalului MITEM (Madach International Theatre Meeting), spectacolul GERTRUDE de Radu F. Alexandru în regia lui Silviu Purcărete.
Spectacolul Naționalului din Budapesta cu drama națională BÁNK BÁN de Katona József, în regia unuia din cei mai cunoscuți și apreciați regizori maghiari, Atilla Vidnyanszky*, aduce pe scenă o amplă distribuție cu actori de excepție și o numeroasă figurație, într-o scenografie impresionantă, acompaniate de o partitură muzicală pe măsură.  Teatrul Mic anunță premiera oficială a spectacolului D’ALE CARNAVALULUI de I.L. Caragiale, direcția de scenă Gelu Colceag, asistent regie Vlad Corbeanu, scenografia Ioana Pashca, coloana sonoră Jerskin Fendrix, Alfred Schnittke, Fanfara Dracula, muzica originală Marin Grigore. Evenimentul va avea loc pe 28 și 29 martie 2025, ora 19:00, la Sala Atelier – Strada Constantin Mille nr. 16.
 Finalul lunii martie aduce pe scenele din România spectacole memorabile. ProTicket îți pregătește o selecție de piese de teatru și concerte, dar și muzică de calitate. Comedia cu ironie fină „Fierarii” (București – 24 martie, Iași – 31 martie) spune povestea unor fierari care descoperă, după decenii, un adevăr incredibil despre trecutul lor. Tot despre secrete, familie și legături neașteptate vorbește și spectacolul „Dragi părinți” (Iași – 24 martie, Brașov – 25 martie, București – 31 martie), o comedie cu o distribuție impresionantă.
Pentru iubitorii de muzică, Fuego continuă turneul național cu un concert plin de sensibilitate (19-29 martie), iar „Trei tenori italieni” (24-29 martie) își poartă publicul într-o călătorie sonoră prin cele mai frumoase arii și canzonete italiene. „ACTRIȚE ȘI CUVINTE. PERSPECTIVE CONTEMPORANE” |
Tudor SicomasJurnalist teatral si critic de arta (si aici includ cam orice tine de acest domeniu, al frumosului, al esteticului: opera, balet, dans contemporan, pictura, muzee, manifestari artistice de tot soiul si de toate genurile). Am absolvit UNATC „I.L. Caragiale”, din Bucuresti, Facultatea de Teatru, Departamentul Teatrologie, Management cultural, Jurnalism teatral. Stiu, suna pompos. Si chiar si e, caci aici am invatat cam tot ce stiu acum – critica comparata, istoria teatrului romanesc, istoria teatrului universal si inca multe multe altele. Archives
August 2024
Categories |
RSS Feed