Ce frumos e când pleci de la teatru cu un sentiment de bucurie, de împlinire că ai văzut un spectacol de suflet, bine gândit, bine construit, cu actrițe talentate, frumoase, bucuroase de a fi pe scenă! Și ce bine e când vezi că este reluat și reintrodus în stagiune un spectacol bun, foarte bun chiar, o comedie realizată “cu cap”, cu idei regizorale reușite pe care protagonistele le exploatează din plin, personalizându-și și apropiindu-și personajele. “Opt femei”. Despre acest spectacol vorbesc aici și acum. O inspirată montare a comediei polițiste de Robert Thomas, semnată de Andreas Merz-Raykov și care a avut premiera în urmă cu 7 ani cu un succes răsunător la public. Și nici nu aveam cum să fie altfel cu așa o distribuție, într-o asemenea frumoasă și detaliată scenografie semnată de Alexandra Mâzgăreanu și cu superba muzică originală a lui Cári Tibor pe versurile simpatice ale lui Andrei Huțuleac.
0 Comments
Trupa de teatru AGIR - ImpACT ART vă propune comedia “Aventuri în pijamale”, o adaptare după hitul comicului de bulevard al anilor `80, comedia „Pijamale” de Mawby Green și Ed Feilbert, care este la bază o farsă franțuzească de Jean de Letraz, „Moumou”. Un comic debordant, o comedie plină de viață, cu niște încurcături spectaculoase, niște personaje hilare, totul strâns într-un spectacol cu ritm, aceasta este rețeta sigură a succesului.
Legile sunt făcute ca să fie încălcate. Întrebare? Afirmație? Depinde de legi. Depinde de consecințe. Mulți autori și dramaturgi au exploatat teme care opun datoriei legale propria morală au sentimente. Mulți au vorbit în operele lor despre putere și abuzul ei, despre religie și habotnicie, despre bigotism și iertare. Puțini au făcut-o, însă, așa cum a reușit Shakespeare într-una din cele mai interesante creații sale, o piesă “problematică”, așa cum o numesc mulți specialiști, un text aflat la granița dintre comedie și tragedie.
Pe 1 iunie, mi-am ascultat și respectat copilul din mine care a vrut să se bucure sincer și fără profunzimi prea mari de un spectacol încântător, fermecător, plin de umor (hai că fac și rime!), fără filosofii pretențioase, dar totuși cu diverse momente în care cazi puțin pe gânduri. Am vrut să mă răsfăț cu un policier amuzant, inteligent și am reușit pentru că “Azilul de moarte” de la Bulandra exact asta e - o comedie polițistă foarte reușită, un text bine croit, cu personaje credibile, frumos conturate de condeiul lui Georges Contamin. Dar este, în același timp, un spectacol de comedie excelent montat, în stilul binecunoscut al lui Alexandru Dabija, conținând acea doză de ironie și sarcasm, observându-se desigur și lucrul în detaliu cu fiecare actor și construcția coerentă a spectacolului, aspecte tipice montărilor lui Dabija.
Încep această cronică cu un disclaimer - este prima oară când scriu un asemenea text și sper, sincer, să fie și ultima.
În București, la Teatrul Evreiesc de Stat se întâmplă de câțiva ani un eveniment important, atât din punct de vedere teatral, cât și socio-cultural - TES Fest, un festival internațional care celebrează și aduce în prim plan dramaturgia și literatura ebraică de limbă idiș. O inițiativă admirabilă a singurei instituții de teatru evreiesc din România. O instituție care se poate lăuda cu o trupă bine construită și închegată, cu un repertoriu divers, bine gândit, cu câteva titluri care au fost deja apreciate de critică și de public. Tudor Cucu Dumitrescu, actor al Teatrului ”Stela Popescu”, a câștigat premiul pentru cel mai bun actor în rol principal pentru interpretarea lui Hedwig din spectacolul „Hedwig and the Angry Inch”, regizat de Răzvan Măzilu, la Gala Premiilor UNITER care a avut loc luni, 27 mai 2024, la Sala „Ion Caramitru” a Teatrului Național „I. L. Caragiale”din București.
Nu prea menționez în cronicile mele întâlnirile de care am parte la spectacole. Dar acum, în deschiderea acesteia, o fac. Pentru ca este important pentru desfășurarea textului ce urmează. Și pentru ca orice întâlnire cu omul frumos, cu doamna Elena Loreta Popa este prilej de înflorire sufletească și de împărtășire a unor gânduri similare despre spectacolele văzute. Așa că și de data asta m-am găsit așezat lângă domnia sa și tare bine mi-a făcut acest preambul la un spectacol fermecător și șarmant ca o chansonettă duioasă și celebră. Pentru că schimbând câteva cuvinte am căzut de acord că avem nevoie de teatrul acela frumos, de actul acela artistic magic, avem nevoie de ieșirea din cotidian și din urâtul imediat spre a ne metamorfoza sufletele precum omizile în fluturi - chiar și doar pentru scurt timp. Și ce altă introducere mai potrivită ar fi fost pentru comedia romantică “Să vorbesc cu tine” de Ana-Maria Bamberger?
Ultimul spectacol înainte de Paște a fost o călătorie în pe cât de complicată, pe atât de frumoasa lume a familiei. O casă deschisă, la Teatrul Odeon, un text ingenios, plin de răsturnări de situație, de schimbări de personaje și tipologii - toate într-un singur spațiu care nu se transformă din punct de vedere fizic, ci meta-fizic.
Ce mai înseamnă astăzi o discuție despre totalitarism? Cât de mult mai poate mișca o abordare artistică a unei distopii în context contemporan? Mai este relevant un text dramatic de această factură în societatea actuală? Nu trebuie să vă căutați răspunsurile prea mult. Trebuie doar să mergeți la Teatrul Excelsior și să trăiți un spectacol. Cea mai recentă premieră. Da, ați citit bine. Să îl trăiți, nu să îl vizionați. O experiență precum “Foxfinder” poate fi revelatoare și cathartică. Nu doar din punct de vedere social, ci (poate mai ales) din punct de vedere artistic, teatral, muzical, total. Un text semnat de Dawn King în traducerea excelentă a lui Bogdan Budeș, acest virtuoz al traducerilor de teatru american contemporan care și de data asta a reușit să surprindă atmosfera unică a piesei lui King prin intermediul impactului cuvintelor bine alese din limba română. O creație dramatică exemplar trasată din replici scurte, folosind un limbaj simplu care construiește o lume terifiantă în care domnește teama, în care adevărul se ascunde în spatele fricii de pierdere a vieții, în care minciuna este transformată în literă de lege de conducători fără chip care nu au altă armă de dominație decât informația falsă pe care introduce silențios în conștiința celor mulți și lipsiți de voință. Vă sună cunoscut un asemenea scenariu? Prezentarea de pe site-ul teatrului vorbește despre o distopie. Într-adevăr, ne aflăm în fața unei piese de teatru care poate sta lejer alături de capodopere precum “1984”, “Minunata lume nouă”, “Fahrenheit 451” ori “Povestea slujitoarei”. Și totuși, în spatele acestui tablou dramatic distopic se află un adevăr înfricoșător - acela al realității noastre care pare că este confirmare pentru cuvintele și acțiunea imaginate de Dawn King.
Deschiderea oficială va avea loc marți, 14 mai, ora 18:30, în prezența regizorului Alexander Hausvater, când vor lua cuvântul invitați de onoare și va fi vernisată expoziția „Între Contrast și Armonie. O viață dedicată teatrului”, plasată pe trei etaje în foaierele Teatrului Evreiesc de Stat, deschisă publicului larg zilnic, între orele 12:00-20:30.
Uneori e bine să mergi singur la un spectacol. Mai ales la unul atât de profund, de uman, de răvășitor, de delicat, de senin, de îndurerat cum e “Rude pierdute” la Teatrul Evreiesc de Stat. E bine să poți avea răgazul de a sta în tăcere, de a medita, de găsi răspunsuri la întrebări și întrebări la răspunsuri pe care le regăsești în spectacol. Pentru că “Rude pierdute” se și te întreabă - despre viață și sensul ei, despre regăsirea de sine și a celor din jur, despre dispariție și imposibilitatea de a-ți reîntregi identitatea în lipsa rădăcinilor, este despre descoperirea acestor rădăcini, este despre adaptabilitate în condiții vitrege, este despre iubire și moarte, despre părinți și copii, despre prăpastia dintre generații. Cât de vast și de cutremurător de actual este acest spectacol pe un text Nava Semel. Parcă nici nu realizezi de-a lungul celor 90 de minute cât de puternic și profund este impactul pe care îl are această poveste scenică asupra ta. Abia după ce ieși din sală și începi să îți așezi în gând și în suflet piesele acestui puzzle al destinelor înțelegi că este vorba și despre tine, despre noi, despre oricine de pe acest pământ care a pierdut pe cineva și care s-a regăsit tocmai prin aceste pierderi.
De ce Hedda Gabler a lui Thomas Ostermeier?Asta se poate întreba orice spectator și orice critic de teatru? Ce relevanță mai are un asemenea text într-o societate încă patriarhală în care, chiar dacă feminismul nu a ajuns la nivelul dorit și chiar dacă femeia încă este privită “de sus”, situația ei nu mai seamănă deloc cu cea de la 1890 când Ibsen a dat posterității acest text? Mai șochează acum așa cum a șocat atunci?
Teatrul Mic anunță premiera oficială a spectacolului „REVIZORUL” de Nikolai Gogol, regia artistică și adaptarea Alexandru Dabija, scenografia Ioana Pashca, pe 9 și 10 mai 2024, ora 18:30, la Sala Studio – Str. Gabroveni nr. 57.
Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București a pregătit un program special pentru vacanța de 1 și 2 mai 2024 de anul acesta, cu nu mai puțin de opt spectacole diverse, pentru toate gusturile, dedicate celor care nu pleacă din oraș în această perioadă. Fie că sunt iubitori de comedii, drame sau spectacole de muzică, dans şi pantomimă, ori cu un strop de romantism, spectatorii vor avea ocazia de a alege dintre cele mai cunoscute spectacole din repertoriul Naționalului. Printre producțiile care vor fi prezentate pe scenele TNB se numără titluri de succes și spectacole premiate. Dineu cu proști, Cuvântul progres rostit de mama sună teribil de fals, Orchestra Titanic și Anonimul veneţian sunt cele patru producții propuse în prima zi de mai. Călătoria, Casa de la țară, Bolta cerească și Frumos e în septembrie la Veneţia completează programul special al zilelor de vacanță din preajma sărbătorilor pascale. În aceste spectacole publicul se va întâlni cu nume cunoscute ale scenei românești, printre care se numără Maia Morgenstern, Oana Pellea, Horațiu Mălăele, Claudiu Bleonț, Marius Manole, Mircea Rusu, Tania Popa, Marius Bodochi, Ana Ciontea, Ilinca Goia, Raluca Aprodu, Gavril Pătru, Medeea Marinescu, Magda Catone, Lari Giorgescu, Dan Puric și mulți alții. Bilete disponibile pentru aceste reprezentații se găsesc pe tnb.ro sau la Casa de bilete a Teatrului Național, care este deschisă luni între orele 10.00 – 16.00 și de marți până duminică între orele 10.00 - 19.00.
Pavel Bartoş în ...Escu de Tudor Mușatescu în premieră la Teatrul Stela Popescu, pe 28 aprilie4/9/2024 Pavel Bartoş în rolul lui Decebal Necşulescu va putea fi văzut în rolul titular din premiera cu spectacolul ...Escu de Tudor Mușatescu a Teatrului Stela Popescu, ce va avea loc pe 28 aprilie, la Bucureşti, la Sala mică a Palatului Naţional al Copiilor. Regizat de Alexandru Grecu și Cristian Șofron, spectacolul ...Escu are o distribuție mixtă, aducând pe scenă actori importanți din ambele teatre.
La Sala Atelier a Teatrului Național „I.L. Caragiale” din București, începând din data de 6 aprilie 2024, puteți vedea un nou spectacol, Amintiri din copilărie – one man show susținut de actorul Vitalie Bichir încadrul Programului tnb.edu.
Departe de a fi o simplă dramatizare după Ion Creangă, recitalul gândit şi regizat de Vitalie Bichir propune spectatorilor de toate vârstele o incursiune nostalgică în lumea evocată de marele povestitor, adăugându-i câteva ingrediente ce țin de biografia personală a actorului, moldovean și el. La Teatrul Naţional pentru Copii ABRACADABRA, spectacolele din luna Floriilor vă aşteaptă cu noutăţi, surprize plăcute şi momente de sărbătoare.
Multaşteptata premieră cu ...Escu de Tudor Mușatescu a Teatrului Stela Popescu, cu Pavel Bartoş în rolul titular va avea loc pe 28 aprilie, la Bucureşti, la Sala mică a Palatului Naţional al Copiilor. Spectacolul a fost deja prezentat la Chişinău ca parte a proiectului mai amplu intitulat „București și Chișinău, împreună prin Teatru”, în care Teatrul Stela Popescu din Bucureşti şi Teatrul Naţional Satiricus Ion Luca Caragiale au făcut schimb de spectacole și regizori încă de anul trecut. Regizat de Alexandru Grecu și Cristian Șofron, spectacolul ...Escu are o distribuție mixtă, aducând pe scenă actori importanți din ambele teatre. Pavel Bartoș și Arcadie Răcilă, actori apreciați pentru contribuțiile lor în teatru, televiziune și film, sunt cei care aduc pe scenă personajul lui Decebal Necşulescu.
Vă povestisem deja despre o trupă din zona teatrului independent pe care am descoperit-o curând - CrisAct Production, în spectacolul “Ultima comandă”. Așadar, cred că știți cât de impresionat am fost cu nivelul calitativ înalt al acelei reprezentații, pornind de la scenografia elaborată și ajungând până la performanțele actoricești ale interpreților. Ei bine, am reușit să ajung și la cea de-a doua producție a acestei companii deja de succes, care vine cu propuneri proaspete, inovatoare și ingenioase, având în distribuție patru actori tineri și foarte talentați.
După un an de la vernisajul din 2023 al expoziţiei „Regina Maria la teatru”, la Muzeul Teatrului Naţional „I. L. Caragialeˮ din Bucureşti va avea loc un nou eveniment ce se va desfăşura chiar în ziua în care se celebrează Ziua Mondială a Teatrului, miercuri, 27 martie 2024, începând cu ora 17.00.
|
Tudor SicomasJurnalist teatral si critic de arta (si aici includ cam orice tine de acest domeniu, al frumosului, al esteticului: opera, balet, dans contemporan, pictura, muzee, manifestari artistice de tot soiul si de toate genurile). Am absolvit UNATC „I.L. Caragiale”, din Bucuresti, Facultatea de Teatru, Departamentul Teatrologie, Management cultural, Jurnalism teatral. Stiu, suna pompos. Si chiar si e, caci aici am invatat cam tot ce stiu acum – critica comparata, istoria teatrului romanesc, istoria teatrului universal si inca multe multe altele. Archives
June 2024
Categories |