Volumul de memorii Piano Man in Casa Razboiului. Insemnari din Irak si Afganistan, aparut in colectia Corint Istorie Autori Romani, plaseaza presa romaneasca in compania selecta a mass-mediei preocupate de conflictele recente care au influentat mersul istoriei.
Intr-un ritm alert, autorul relateaza numeroase situatii-limita prin care a trecut alaturi de alti jurnalisti straini interesati sa afle si sa transmita, ca si el, cele mai proaspete informatii. Este un mediu plin de pericole, unde zilnic isi risca viata ziaristi, cameramani, soldati, civili. Volumul se adauga unei liste foarte scurte de lucrari cu acest profil in spatiul romanesc, intr-un domeniu care nu are traditie in Romania, asa cum se intampla in Occident. In afara consemnarilor pline de emotie si de suspans, cartea contine si zeci de pagini de analiza profunda si de mare finete a unui spatiu geografic prea putin cunoscut in Romania, despre complicatul univers politic local, cu conflictele lui seculare dintre siiti si sunniti, despre afirmarea miscarilor religioase si laice si a terorismului, despre fenomenul Primaverii Arabe. Foarte interesante pentru cititorul roman sunt si paginile referitoare la contributia armatei romane in conflictele din Irak si Afganistan. De altfel, autorul s-a deplasat in cateva misiuni impreuna cu soldatii romani. In Prefata, bine-cunoscutul jurnalist Marian Voicu insista asupra rolului acestui volum in peisajul editorial romanesc si asupra atmosferei generale a cartii: „Catalin Gombos a fost printre primii jurnalisti din lume care au relatat despre capturarea lui Saddam Hussein sau despre torturile de la Abu Ghraib. [...] Moartea e la fiecare pas. Mortiere, mine artizanale, masini-capcana, tiruri de arme automate. Moartea are un miros greu, dulceag – este carnea de om arsa, iar alaturi se poate afla un restaurant plin unde clientii mananca pui si kebab.” *** In volumul Au fost odata doua orase. New York si Bucuresti la 1900, aparut in colectia Corint Istorii Urbane, autoarea, prof. dr. Mariana Net, cercetator stiintific la Institutul de Lingvistica al Academiei Romane, trateaza procesul de autoreflectare in care erau implicate orasele New York si Bucuresti in perioada care s-a scurs intre sfarsitul Razboiului Civil American si izbucnirea Primului Razboi Mondial, interval care se suprapune domniei lui Carol I (1866–1914). Cartea este editia a doua, revizuita, de data aceasta in limba romana, a volumului Once Upon Two Cities. A Parallel between New York City and Bucharest by 1900, aparut la editura americana Common Ground in anul 2016. Ghidurile, cartile de bucate si codurile de conduita contin cate o ideologie implicita, oferindu-le cititorilor modele pentru a-si construi identitatea. Cartile postale ilustrate, filmele si muzica se bazeaza pe un alt tip de coduri: spun povesti prin imagine si sunet, nu prin scris. Ideologia lor este insa identica aceleia care sta la baza textelor scrise. Mesajul implicit al textelor vizuale poate fi formulat in modul urmator: Priviti ce frumos e orasul vostru si iubiti-l! Priviti-va concetatenii, oamenii din toate starile! Priviti strazile, fiti atenti la oameni si observati cum arata cartierele. „Regizorul” din spatele scenei este vointa politica datorita careia orasul vostru – sau macar unele dintre cartierele acestuia – arata asa cum va apare el acum. Depinde de voi, locuitorii, cetatenii lui, sa aveti grija de aceasta imagine si sa o transformati intr-o realitate pe termen lung! *** Volumul Prin cetatea lui Bucur. Trecutul viu, aparut in colectia Istorie cu blazon, reuneste cele doua scrieri publicate initial de Pia Alimanestianu in 1940. Ele au elemente comune, dar se deosebesc ca viziune si tehnica narativa. Asa cum precizeaza ingrijitoarea volumului, Monica Pillat, cele doua parti ale cartii amintesc de atmosfera nuvelelor lui Ion Slavici, de pitorescul drumetiilor lui Calistrat Hogas, dar si de melancolia unor creatii ale lui Mihail Sadoveanu. Schitele Piei Alimanestianu evoca oameni si locuri din Cetatea lui Bucur si isi amplifica intinderea si orizontul observatiei in Trecutul viu. Textul Din tineretea lui Sandu Cintianu, dedicat lui Alexandru Alimanestianu, „poate fi considerat un micro-roman biografic, urmarind cu nuantare si dramatism formarea unei personalitati. Pia Alimanestianu intra cu dezinvoltura in rolul personajului masculin, compunand naratiunea la persoana I”. Celelalte scrieri din partea a doua a cartii, Trecutul viu, „tind sa transforme treptat schitele in nuvele mai complexe, analiza comportamentala cedand locul introspectiei”. Textele Piei Alimanestianu degaja atasament fata de locurile natale, in special fata de Vila familiei Bratianu de la Florica, si de oamenii care le-au dat viata: cateva generatii de Bratieni, de la fondatorul Ion C. Bratianu, tatal Piei, pana la nepotul sau de fiica, poetul Ion Pillat. Cea mai impresionanta parte a acestui ciclu este constituita de cele 35 de Scrisori din Florica, scrisori dedicate lui Ion Pillat, nepotul preferat al autoarei, scrisori care nu au fost expediate niciodata. Atasamentul fata de acest nepot a fost atat de profund, incat, dupa arestarea lui Ion Pillat, in 1959, Pia nu a mai vrut sa manance si nici sa bea apa, pentru a-si grabi plecarea. A murit in ziua de 12 octombrie 1962. Scrierile Piei Alimanestianu sunt mici opere de arta, prin valoarea documentara a evocarii vietii de altadata, iar scrisorile au un farmec deosebit, din care reies taria si sfasierile sufletesti. *** In pregatire! Luna aceasta, asteptam in colectia Corint Istorie volumul Draga Zari. Povesti nespuse ale unor femei din Afganistan de Zarghuna Kargar. Impresionanta si revelatoare, cartea face cunoscuta publicului larg viata plina de vicisitudini a unor femei afgane. Autoarea le da pentru prima oara prilejul sa spuna cu vorbele lor propria poveste: de la foarte tanara mireasa oferita ca plata cu scopul de a pune capat unei dispute intre familii pana la femeia care a tesut toata viata covoare intr-o incapere intunecoasa, plina de praf si de la fata care a fost crescuta ca un baiat pana la vaduva evitata de ceilalti membri ai comunitatii. Cele treisprezece istorisiri cu profund caracter intim, induiosatoare, triste chiar, dar si datatoare de speranta dezvaluie suferintele si, in acelasi timp, forta unor personaje care fac parte dintr-o societate profund religioasa si traditionala si care, prin curaj, se dovedesc a fi un exemplu pentru femeile de pretutindeni. *** Grupul Editorial Corint (GEC) are 26 de ani de experienta pe piata romaneaca de carte, fiind unul dintre primele trei grupuri editoriale din Romania. In ceea ce priveste cartile de nonfictiune, a acordat o atentie deosebita domeniului istorie, care are nu mai putin de patru colectii distincte: Corint Istorie (coordonator Ion M. Ionita), Corint Istorie cu blazon (coordonator Filip-Lucian Iorga), Corint Istorie Autori Romani (coordonator Florin-Razvan Mihai) si Corint Istorii urbane (coordonator Adrian Majuru), cu zeci de aparitii editoriale anual.
0 Comments
Leave a Reply. |
Archives
June 2024
Categories |