Opera Națională București prezintă unul dintre evenimentele de referință din cadrul Stagiunii Centenare: Concertul Extraordinar de Gală susținut de soprana Lise Davidsen, vocea momentului la nivel internațional. Evenimentul are scop caritabil și va avea loc marți, 10 mai 2022, ora 18:30, iar întreaga sumă strânsă din vânzarea biletelor va fi donată Institutului Regional de Oncologie Iași.
La pupitrul dirijoral se va afla, în calitate de invitat, maestrul José Miguel Pérez-Sierra. Evenimentul de Gală se va bucura de participarea Orchestrei și a Corului Operei Naționale București, iar în program se vor regăsi lucrări de Giuseppe Verdi, Richard Wagner și Pietro Mascagni.

Consulatul General al României din Torino și IUSE – Institutul Universitar de Studii Europene, în colaborare cu Accademia di Romania și cu Institutul Cultural Român, organizează în perioada 29 aprilie – 10 mai 2022 expoziția de fotografie „Orașe în rezumat. Piețe din Europa și istoriile lor - Un proiect de antropologie vizuală”.

Opera Națională București prezintă sâmbătă, 7 mai, începând cu ora 18:30, premiera absolută a operei „Doamna cu Cățelul” de Livia Teodorescu-Ciocănea, după Cehov, în varianta de concert. Libretul poartă semnătura Iulianei Kampert, inspirat de scrierile lui A. P. Cehov. Indicațiile de scenariu au fost realizate de Alexander Hausvater. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Vlad Conta. Cu participarea soliștilor, a Corului și a Orchestrei Operei Naționale București.

Săptămâna viitoare, vă invităm să urmăriți spectacolul coupé de dans contemporan „Tango. Radio & Juliet” și spectacolele de operă „Lohengrin” de Richard Wagner și „Nunta lui Figaro” de Wolfgang Amadeus Mozart.

Teatrul Național ”I. L. Caragiale” din București anunță o nouă premieră, pe 30 aprilie 2022, la Sala „Ion Caramitru":  Părinți și copii de Brian Friel (dramatizare după romanul omonim al lui Ivan Turgheniev).

O rescriere convingătoare şi emoţionantă a poveștii lui Cain și Abel, semnată de o autoare multipremiată, publicată în cincisprezece țări.

În cadrul celebrării a 30 de ani de relații diplomatice între Republica Kazahstan și România, în data de 3 mai 2022, ora 19:00, va avea loc pe scena Operei Naționale București concertul „Muzica Marii Stepe – Uly Dala Sazy” susținut de către Orchestra Academică de Stat Folclor și Etnografie "Otyrar Sazy", cu suportul Ambasadei Republicii Kazahstan în România. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Muslim Amze. Pe scenă vor evolua soliștii Operei Naționale București, soprana Veronica Anușca și tenorul Liviu Indricău, alături de soprana Akhmetova Saltanat, tenorul Kubiev Farhat, baritonul Azamat Zheltyrguzov și Janpeissov Nurzhan – dombra (instrument național al poporului kazah).

Săptămâna Mare dinaintea Paștelui Ortodox îi aduce pe scena Operei Naționale București pe tenorul de renume internațional Charles Castronovo și una dintre vocile importante din România, soprana Cellia Costea în spectacolul de operă „Don Carlo” de Giuseppe Verdi, și spectacolul de balet „Coppélia” de Léo Delibes.

Luna de la Kiev, un poem tandru și emoționant, care îndeamnă la solidaritate între oameni
La Humanitas Junior va apărea în curând o carte dedicată strângerii de fonduri pentru Ucraina, ca parte dintr-un proiect internațional inițiat de prestigioasa editură italiană Einaudi Ragazzi.
Este vorba despre Luna de la Kiev (La luna di Kiev), de Gianni Rodari, într-o ediție superb ilustrată de Beatrice Alemagna și în traducerea lui Vlad Russo.
Veniturile din vânzarea cărţii vor fi donate organizaţiei Salvați Copiii pentru sprijinirea refugiaţilor din Ucraina.
Cartea se poate precomanda începând de astăzi, urmând a fi livrată de la data de 5 mai.
•
Gianni Rodari, unul dintre cei mai iubiţi autori pentru copii şi cel de sub a cărui pană au ieşit Aventurile lui Cepelică, a scris în anii 1960 un poem tandru şi emoţionant care îndemna la solidaritate între oameni. „Cine știe dacă Luna de la Kiev e frumoasă cum e Luna de la Roma“ – sunt cuvintele de început ale poemului. Astăzi, versurile lui Rodari capătă noi și puternice înțelesuri: trăim cu toții sub același cer, iar luna este aceeași, indiferent de unde o privim, strălucind peste bucuriile și tragediile umanității, ca un simbol necondiționat al păcii.
„O poezie scrisă acum şase decenii devine virală: citată, împărtăşită, relansată. În timpul săptămânilor de război, Luna de la Kiev a lui Gianni Rodari a devenit un talisman, o rugăciune, un simbol. Rodari ar fi putut evoca – în loc de Kiev – orice alt oraş, orice alt loc, aşa cum, în ultimele versuri ale poemului, evocă India şi Peru. Dar a scris despre Kiev, iar mesajul său de pace devine actual. Adevărul este că avem nevoie, în deznădejdea noastră, de cuvinte. Iar dacă un poet al «lexicului nostru familiar», cum este Rodari, ni le oferă din trecut, ne par a fi cele pe care le căutam. Cele corecte.“ — Paolo Di Paolo, La Repubblica

GIANNI RODARI s-a născut în 1920, la Omegna, Italia. După terminarea studiilor de specialitate, a fost, vreme de câţiva ani, profesor de şcoală primară. La sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial şi-a început cariera în jurnalism, colaborând cu numeroase publicaţii periodice, printre care L’Unità, Pioniere, Paese Sera. În anii ’50 a început să publice cărţi pentru copii, care s-au bucurat imediat de un succes uriaş de public şi de critică. A scris, într-un stil lejer, dar plin de profunzime, poezii, fabule şi romane despre libertate, lege, demnitate şi simţ civic. Cărţile sale, printre care merită amintite Aventurile lui Cepelică (publicată la Humanitas Junior începând din 2012), Gelsomino în ţara mincinoşilor şi Poveşti la telefon sunt traduse în numeroase limbi. În 1970 Rodari a fost distins cu prestigiosul premiu Hans Christian Andersen, considerat „Nobelul“ literaturii pentru copii. În anii ’60 şi ’70 s-a dedicat celei mai mature opere ale sale, C’era due volte il barone Lamberto. În acelaşi timp, a îmbinat scrisul cu activitatea intensă „pe teren“, participarea la conferinţe şi întâlniri cu profesori, bibliotecari, părinţi şi elevi, ceea ce l-a inspirat să scrie apoi Gramatica fanteziei, o carte de referinţă pentru pedagogi. Gianni Rodari a murit la Roma în 1980, la doar 59 de ani. În 2020, s-au împlinit o sută de ani de la naşterea autorului, prilej de a evidenţia valoarea operei sale.

BEATRICE ALEMAGNA s-a născut la Bologna în 1973. După ce a studiat grafica la Istituto Superiore per le Industrie Artistiche din Urbino, s-a mutat la Paris, unde şi-a început strălucita carieră de autoare şi ilustratoare. A creat postere pentru Centrul Georges Pompidou şi a participat la numeroase concursuri internaţionale, fiind selectată în multe ţări pentru premii prestigioase, printre care Astrid Lindgren Memorial Award (timp de opt ani consecutiv) şi Hans Christian Andersen. Şi-a expus ilustraţiile în expoziţii personale, inclusiv la Jugendbibliothek din München, Salon du Livre din Montreuil (Paris), American Society of Illustrators din New York şi Archiginnasio din Bologna. Cărţile sale au fost recompensate cu numeroase premii şi distincţii, printre care la Târgul de carte pentru copii de la Bologna, precum şi din partea Huffington Post şi New York Times. Beatrice Alemagna a ilustrat cărţile unor autori precum David Grossmann, Ágota Kristóf, Raymond Queneau, Aldous Huxley, Guillaume Apollinaire, David Almond, Astrid Lindgren şi Gianni Rodari, pe care îl consideră unul dintre „părinţii săi spirituali“.
•
Carte recomandată de Europa FM