Intre viata si moarte in ceturile suedeze

Victima fara chip, de Stefan Ahnhem
Editura Litera, Bucuresti, 2020
Colectia Buzz Books
Traducere din limba engleza: Dana-Ligia Ilin
 
Nu este prima oara cand vorbesc despre o carte politista. De fapt, in ultimele 2 luni am citit mai multa literatura de acest tip decat in toata viata mea de cititor de pana acum. De ce?, poate ca va intrebati. Poate pentru ca genul acesta m-a ajutat sa scap din realitatea tulburatoare care ma inconjoara. 

​Sau probabil ca mi-a fost sprijin in anumite momente grele, in care am pierdut pe cineva drag. Oricum ar fi, cartile de mister, de spionaj, cu detectivi, criminali inventivi si puzzle-uri greu de descifrat mi-au oferit sansa de a descoperi o poarta ascunsa in lumea asta catre alte universuri paralele, in care imaginatia, logica si intelectul mi-au servit drept companioni in calatorii pe cat de sinistre, pe atat de palpitante. Uitandu-ma in urma, observ cu bucurie ca aceste romane, povestiri si nuvele despre care vorbesc au fost o treapta spre dezvoltarea mea personala din punct de vedere cultural, matematic, intelectual. Caci de fiecare data cand pasesc in fascinanta poveste a unui volum de acest tip, creierul meu porneste pe turatie maxima, incepe se faca legaturi, sa vada victime si calai poate chiar si acolo unde nu sunt – in orice caz, ma aflu intr-o goana printr-un labirint provocator creat de scriitorul in cauza.
 
Asemenea sentimente si ganduri m-au cotropit si odata cu deschiderea si parcurgerea primului volum din seria dedicata de Stefan Ahnhem, scriitor suedez contemporan, detectivului sau, Fabian Risk. Este vorba de Victima fara chip, prima dintre cele cinci carti care-l au ca figura de pornire si centrala, totodata, pe politistul criminalist Risk. In Romania, aceasta serie a debutat si s-a dezvoltat frumos si cu mult succes in cadrul colectiei „Buzz Books” a Editurii Litera, colectie ce si-a propus sa publice intr-un mod atractiv unele dintre cele mai cosmopolite, en vogue si interesante titluri din literatura universala (atat contemporana, cat si clasica). Nu este prima data cand citesc cu aviditate si bucurie un volum apartinand „Buzz Books”, cele dinainte fiind tot exemple ale literaturii politiste, in special cele proaspat aparute si semnate de maestra Agatha Christie. Cat despre romanul de fata, al lui Stefan Ahnhem, nu pot sa afirm decat ca...WOW! Nu suna elegant, nu suna foarte profesional sau literar, dar acesta este sentimentul care m-a acaparat si coplesit de-a lungul celor aproape 700 de pagini de aventuri ale criminalistului Fabian Risk. Combinatia ingenioasa dintre modalitatea de a revela informatii si indicii necesare anchetelor si stilul fragmentat in care se desfasoara lantul intamplarilor m-au facut sa nu las volumul din mana decat cu mare greutate. La fiecare final de capitol simteam nevoia avida sa-l incep pe urmatorul, cu atat mai mult cu cat actiunea se dezlantuie treptat, dar sigur si incisiv, urmarind nenumarate fire narative, special create pentru a induce in eroare atat personajele, cat si cititorii. Tocmai aici rezida inovatia si genialitatea acestui roman – in alternanta nesfarsita dintre planurile diferite, introducerea continua a inca unei figuri necunoscute, pentru ca mai apoi sa ti se ofere cate putin din raspunsurile la care ai incercat sa ajungi cu disperare. In plus, ceea ce mi s-a parut foarte interesant si atractiv, totodata, a fost faptul ca autorul nu-si ascunde criminalul. Sau, dimpotriva, o face atat de bine, incat lasa senzatia ca il cunosti, doar pentru a primi o noua informatie care sa dea peste cap toate convingerile de pana in acel punct.

​Stilul lui Ahnhem nu este atat de intunecat ori incetosat cum m-as fi asteptat de la un scriitor nordic. Avand totusi o experienta destul de mare cu zona scandinava, din punct de vedere artistic si, in special, teatral, ma asteptam sa ma gasesc in mijlocul unui oras ingreunat de umbre, sufocat de apasarea aceea tipic Suediei, Danemarcei, Norvegiei. Dar nu. Romancierul suedez reuseste chiar sa te pacaleasca elegant si subtil, facandu-te sa te crezi parte a unei localitati foarte luminoase, vesele, cu oameni obisnuiti, care-si duc existenta intr-un mod cat se poate de normal. De altfel, aici sta si samanta socului care pune stapanire atat pe protagonisti, cat si pe noi, cei care-i insotim – in aceasta opozitie aproape paradoxala a unei atmosfere cotidiene obisnuite si a unor crime terifiante infaptuite cu sange rece de un nebun sociopat. De fapt, personajul negativ din Victima fara chip nici nu este neaparat doar un calau fara emotii si sentimente. Mai degraba, as spune ca este rezultatul unei societati putrede care ne inconjoara si care ne roade pe fiecare dintre noi. Asadar, as afirma ca avem de-a face aici si cu un semnal de alarma sociala pe care Ahnhem (si nu doar el) il trage. De asemenea, de nenumarate ori pe parcursul romanului, se aduce in discutie etern-prezenta problema a bullying-ului atat de intalnit in mediile scolare, un aspect care (la fel ca in realitate) poate avea urmari tragice pentru copiii ajunsi la maturitate si poate lasa sechele grave ce duc la transformari teribile ale personalitatii umane. Iata, deci cate valente poate capata un aparent simplu roman de mister, un thriller despre care gandeai ca va fi un moment de respiro de la mediul inconjurator, un refugiu din calea tavalugului realitatii dure. In fapt, Victima fara chip este tot ceea ce am mentionat mai sus si ceva in plus, de aceea cred ca este una din cartile mari si importante ale literaturii contemporane, pe care o recomand cu incredere si drag tuturor celor care vor sa priveasca lumea fara ochelari roz.

​Cartea poate fi achizitionata aici: https://www.litera.ro/victima-fara-chip​