„Dincolo de cortina de lumină a scenei, mă regăsesc într-o lume unde dezvoltarea personală, alchimia culinară și eleganța atemporală a autoturismelor de colecție își împletesc armonios traseele.”. INTERVIU CU RADU PETROVICI

Astăzi, la rubrica „De vorbă cu...” am bucuria de a-l avea invitat pe managerul interimar al Teatrului Național de Operetă și Musical „Ion Dacian”, din București. Domnia sa mi-a făcut onoarea de a-mi răspunde la câteva întrebări, în urma cărora veți descoperi un pasionat de artă, dedicat întru totul muzicii (a cărui iubire o datorează și tatălui său) precum și instituției pe care o conduce, un inspirat leader și un îndrăgostit al...artei culinare. Vă las să-l descoperiți în rândurile de mai jos pe RADU PETROVICI.

Tudor Sicomaș: Ca să începem cu începutul - cine este omul Radu Petrovici?

Radu Petrovici: Sunt un om de acțiune și un lider dedicat, concentrat pe a aduce viziunea și inovația în fruntea tuturor proiectelor pe care le conduc. Manager din pasiune, mă străduiesc să creez un mediu în care fiecare membru al echipei să se simtă valorizat și încurajat să-și exploreze întregul potențial. Sunt ghidat de credința în puterea muncii în echipă și a comunicării deschise, căutând mereu să echilibrez profesionalismul cu o abordare umană și accesibilă.

T.S.: Care a fost traseul de la omul Radu Petrovici la muzicianul și contrabasistul Radu Petrovici? Și de ce contrabas?

R.P.: Drumul meu spre a deveni muzicianul și contrabasistul pe care îl cunoașteți astăzi își are rădăcinile în copilărie, fiind crescut într-o familie de muzicieni. Am fost introdus în lumea muzicii de către tatăl meu, care a fost primul meu mentor și ghid. Alegerea contrabasului a venit natural; acest instrument profund și rezonant a vorbit direct inimii mele, oferindu-mi o voce unică în lumea muzicii largi. Contrabasul, pentru mine, este mai mult decât un instrument - este un partener de dialog în exprimarea artistică, permițându-mi să explorez adâncimile sonore și să mă conectez cu publicul la un nivel profund emoțional.

T.S.: Cum au fost pentru dvs anii de facultate și cine v-a influențat în acea perioadă (profesor, personalitate)?

R.P.: Anii petrecuți la Conservatorul din București, la secțiunea Interpretare Instrumentală, au fost o perioadă de creștere intensă și de definire a mea ca muzician. Studiind contrabasul sub îndrumarea profesorului Tomasz Stefan, un muzician de renume și pedagog dedicat, am avut oportunitatea de a-mi aprofunda cunoștințele și de a-mi rafina tehnica instrumentală. Această experiență a fost fundamentală în dezvoltarea mea artistică.
Un alt pilon important în formarea mea ca contrabasist a fost întâlnirea cu solistul și profesorul de excepție Ovidiu Bădilă, care, fiind fost elev al tatălui meu, a reprezentat o legătură valoroasă cu tradiția și excelența muzicală. De la dânsul, am reușit să asimilez nu doar informații tehnice și muzicale valoroase, dar și o viziune asupra muzicii care îmbină pasiunea cu disciplina. Aceste influențe m-au modelat nu doar ca muzician, dar și ca persoană, învățându-mă să apreciez frumusețea și profunzimea muzicii la un alt nivel.

T.S.: Cum ați ajuns să faceți parte din frumoasa familie a Teatrului Național de Operetă și Musical “Ion Dacian”?

R.P.: Integrarea mea în familia  Teatrului Naționalului de Operetă și Musical “Ion Dacian” a venit într-un moment decisiv, chiar în timp ce eram student în anul I de facultate. Această etapă importantă a fost posibilă printr-o participare la concursul organizat de instituție, un moment pe care îl datorez îndrumării tatălui meu. Experiența și încurajările sale m-au motivat să urmez această cale, deschizându-mi astfel drumul către o carieră în lumea operetei și a muzicalului, unde am avut oportunitatea de a crește și a mă dezvolta alături de colegi extraordinari și de a contribui la producții memorabile.

T.S: Nu de foarte mult timp ați devenit manager interimar al Teatrului Național de Operetă și Musical “Ion Dacian”. Cum priviți această nouă poziție de conducere a singurului teatru cu acest profil din România?

R.P.: Preluarea functiei de manager interimar al Teatrului Național de Operetă și Musical “Ion Dacian” reprezintă pentru mine o provocare onorantă și, în același timp, o oportunitate extraordinară de a contribui la evoluția și prosperitatea acestei instituții emblematice, singura de profil din România. Privesc această nouă poziție de conducere cu un profund sentiment de responsabilitate și entuziasm, conștient de importanța rolului meu în continuarea tradiției de excelență și inovație pe care teatrul și-a construit-o de-a lungul timpului.
Este un moment de reflecție asupra valorilor care au stat la baza succesului teatrului și asupra modului în care acestea pot fi consolidate și adaptate pentru a răspunde nevoilor actuale ale publicului și ale comunității artistice. În calitate de manager, intenționez să pun accent pe colaborare, creativitate și accesibilitate, pentru a asigura că Teatrul Național de Operetă și Musical “Ion Dacian” rămâne un far cultural în peisajul artistic românesc și un spațiu vibrant de exprimare artistică pentru generațiile actuale și viitoare.

T.S.: Teatrul de Operetă bucureștean este una dintre cele mai vitregite instituții din istoria artistică românească. Dvs sunteți parte a acestei instituții încă din 1998. Cum a reușit teatrul să supraviețuiască în tot acest timp și cum priviți dvs această continuă tranziție a instituției?

R.P.: Am fost martor și participant activ la multe dintre transformările prin care a trecut instituția în această perioadă plină de provocări, dar și de realizări remarcabile. În ciuda dificultăților, teatrul de operetă bucureștean a reușit să supraviețuiască și să se dezvolte datorită dedicației și pasiunii colectivului său - artiști, tehnicieni, personal administrativ - fiecare contribuind cu un efort susținut și cu o dragoste profundă pentru artă. Supraviețuirea și evoluția teatrului în acești ani au fost posibile prin adaptabilitate și inovație constantă, prin găsirea unor modalități creative de a rămâne relevant și de a răspunde nevoilor unui public diversificat. De asemenea, sprijinul comunității și parteneriatele cu alte instituții culturale au fost esențiale în traversarea momentelor dificile și în dezvoltarea unor noi proiecte ambițioase.
Privind către viitor, în tranziția instituției, sunt optimist și încrezător în capacitatea noastră de a ne reinventa și de a îmbunătăți constant oferta culturală. Tranziția, în viziunea mea, este un proces dinamic care ne permite să explorăm noi direcții artistice, să integrăm tehnologii moderne în producțiile noastre și să creăm spectacole care să emoționeze și să inspire publicul de toate vârstele.
În calitate de manager interimar, îmi propun să continuăm pe această cale de inovație și excelență, păstrând totodată legătura strânsă cu tradiția și valorile care au definit Teatrul Național de Operetă și Musical “Ion Dacian” de-a lungul timpului. Este o onoare să contribui la acest capitol din istoria teatrului și să lucrez alături de o echipă dedicată .

T.S.: Sunteți fondatorul MH Salon Orchestra. Cum a apărut ideea acestui proiect? Și ce este, de fapt, o orchestră de salon?

R.P.: Ideea proiectului MH Salon Orchestra s-a născut din experiența mea valoroasă ca membru al unei orchestre de salon celebre din Germania. Acest angajament mi-a oferit o perspectivă profundă asupra conceptului de orchestră de salon și a repertoriului său dedicat, inspirându-mă să aduc această bogată tradiție în cultura noastră. Am fost atras de modul în care aceste orchestre creează o experiență muzicală intimă și rafinată, adaptată pentru spații mai personale, precum saloane private sau săli mici de concerte. Repertoriul variat, cuprinzând lucrări clasice, operetă, muzică ușoară și jazz, permite o conexiune directă și profundă cu publicul.
Cu dorința de a readuce în atenție și de a valorifica muzica de salon în peisajul nostru cultural, MH Salon Orchestra își propune să recreeze atmosfera unică a seratelor muzicale de odinioară. Prin acest proiect, am urmărit să oferim interpretări de înaltă calitate care să îmbine eleganța cu accesibilitatea, invitând publicul într-o călătorie muzicală emoționantă și diversă. Această inițiativă reflectă angajamentul meu de a îmbogăți scena culturală prin reintroducerea și celebrarea acestui gen muzical captivant și plin de farmec.

T.S.: Dacă nu ați fi fost, muzician, ce alt drum v-ar fi plăcut să abordați?

R.P.: Dacă destinul nu m-ar fi condus spre lumea muzicii, mă văd explorând lumea afacerilor, cu un accent deosebit pe domenii ce necesită creativitate și leadership. Atragerea mea către inovație și dorința de a construi și dezvolta proiecte noi m-ar fi ghidat spre antreprenoriat, unde aș fi putut combina pasiunea pentru inovație cu abilitățile de conducere. Îmi imaginez că aș fi fost implicat în inițiative care să aducă schimbări pozitive în societate, fie prin dezvoltarea de produse sau servicii inovatoare, fie prin crearea unor spații unde creativitatea și arta se întâlnesc cu tehnologia și afacerile. În esență, chiar și în afara muzicii, aș fi urmărit să creez și să inspir, conducând cu viziune și pasiune spre noi orizonturi.

T.S.: Trebuie să vă întreb - aveți vreo operetă ori un musical preferate? Sau un compozitor cu care rezonați mai mult?

R.P.: Fără îndoială, muzica lui Johan Strauss și Andrew Lloyd Webber ocupă un loc special în inima mea. Strauss, cu valsurile sale pline de viață și operetele vibrante, și Lloyd Webber, cu musicalurile sale profunde și emoționante, reprezintă doi poli ai pasiunii mele muzicale.
Din repertoriul lui Strauss, sunt fascinat de dinamismul și eleganța operetei "Liliacul", o operetă care combină umorul, dragostea și ironia într-o manieră magistrală. Pe de altă parte, muzica lui Andrew Lloyd Webber, în special titluri precum "Fantoma de la Operă" și "Cats", m-a atras prin capacitatea de a spune povești profunde prin intermediul unor arii memorabile și emoționante.
Acești compozitori, fiecare în modul său unic, au reușit să creeze opere care nu doar că rezistă testului timpului, dar continuă să inspire și să emoționeze publicul din întreaga lume. Rezonanța mea cu creațiile lor vine din această capacitate incredibilă de a transforma notele muzicale în experiențe umane universale, pline de pasiune și profunzime.

T.S.: Care sunt cele mai mari (și poate ascunse) pasiuni ale lui Radu Petrovici?

R.P.: Dincolo de cortina de lumină a scenei, mă regăsesc într-o lume unde dezvoltarea personală, alchimia culinară și eleganța atemporală a autoturismelor de colecție își împletesc armonios traseele. Fiecare dintre aceste pasiuni adaugă noi nuanțe portretului meu interior, îmbogățindu-mi percepția asupra lumii și oferindu-mi o sursă continuă de inspirație și echilibru. În bucătărie, experimentez cu arome și texturi, găsind în actul gătitului o formă de artă care se consumă nu doar pentru a hrăni trupul, ci și pentru a aduce bucurie. Iar pasiunea pentru autoturismele vechi de colecție mă poartă într-o călătorie prin timp, unde fiecare model are propria sa poveste, un ecou al eleganței și inovației de altădată. Acestea sunt câteva dintre dimensiunile mai puțin vizibile ale vieții mele, care contribuie la conturarea unui univers personal plin de pasiune și curiozitate.

T.S.: Dacă ați avea o superputere, care ar fi aceasta?

R.P.: Dacă aș avea o superputere, mi-aș dori să fie aceea de a călători în timp. Capacitatea de a explora diferite epoci, de a învăța direct din istorie și de a experimenta muzica, cultura și evoluția societății din fiecare perioadă ar fi o aventură extraordinară. Această superputere mi-ar permite să aduc în prezent esența și înțelepciunea timpurilor trecute, să înțeleg mai bine prezentul și să inspir viitorul.

T.S.: Dacă ar trebui să părăsiți acest univers și să luați cu dvs doar trei bucăți muzicale, care ar fi acestea?

R.P.: Din universul muzicii clasice, aș alege Simfonia a 9-a de Beethoven, o capodoperă care vorbește despre fraternitate și bucuria umană, reușind să transmită emoție pură și să ridice spiritul uman la cele mai înalte cote.
Pentru a aduce cu mine esența operetei, aș selecta "Liliacul" de Johan Strauss II, o lucrare plină de umor și eleganță vieneză. Această operetă, cu melodiile sale captivante și povestea sa plină de intrigi și răsturnări de situație, reprezintă o evadare muzicală spre o lume de festivitate și veselie.
Din lumea musicalurilor, aș lua cu mine "Les Misérables" de Claude-Michel Schönberg, bazat pe romanul lui Victor Hugo. Acest musical, cu narativul său profund și muzica sa emoționantă, vorbește despre lupta pentru justiție, iubire, sacrificiu și răscumpărare, având puterea de a atinge cele mai sensibile corzi ale inimii umane.
Aceste trei lucrări, fiecare remarcabilă în propriul său gen, ar asigura că, indiferent de destinație, esența frumuseții, speranței și umanității muzicale m-ar însoți întotdeauna.

T.S.: Dacă ne puteți dezvălui - ce surprize și proiecte frumoase îi așteaptă pe spectatorii operetei, dar și pe admiratorii MH Salon Orchestra în următoarea perioadă?

R.P.: În următoarea perioadă, spectatorii Teatrului Național de Operetă și admiratorii MH Salon Orchestra sunt invitați să descopere o serie de surprize și proiecte inovatoare care promit să aducă arta și muzica mai aproape de inimile lor.
 
Unul dintre cele mai așteptate momente este inaugurarea "Opereta Lounge" în foaierul teatrului. Viziunea mea pentru "Opereta Lounge" este de a crea un hub cultural unde diversitatea artistică să fie celebrată într-un mediu deschis și inspirațional, stimulând dialogul și colaborarea între artiști de diferite genuri.
 
În plus, închiderea stagiunii ne va încânta cu spectacolul "Prințesa Circului" de Emmerich Kálmán, în regia talentatei Beatrice Rancea. Această producție promite să fie un punct culminant al sezonului, combinând muzica îndrăgitului compozitor cu o punere în scenă spectaculoasă și costumele fantastice create de renumita creatoare de modă Doina Levința Această operetă, cunoscută pentru melodiile sale vesele și povestea captivantă, va fi reinterpretată într-o manieră care, cu siguranță, va lăsa o impresie de neuitat asupra publicului.

T.S.: Nu în ultimul rând, ca de fiecare dată, îmi invit interlocutorul să adreseze un gând către cititorii noștri, spectatori deja existenți sau posibili viitori membri ai publicului dvs. Așa că vă invit și pe dvs să împărtășiți același lucru cu cei care ne vor citi.

R.P.: Dragi cititori, spectatori fideli și viitori membri ai publicului nostru, în această călătorie a artei și muzicii, fiecare dintre voi reprezintă o notă esențială în simfonia pe care ne străduim să o interpretăm cu măiestrie. Aș dori să vă împărtășesc un gând, o invitație deschisă de a ne urma într-un zbor îndrăzneț spre inima culturii, unde fiecare spectacol este o aripă ce ne poartă către lumi neexplorate, către emoții neîntâlnite.
 
Vă invit să ne fiți alături, să deschideți inimile către magia și frumusețea pe care le aducem pe scenă, să vă lăsați purtați de muzică și poveste, să descoperiți și să redescoperiți pasiuni.
Fiecare apariție a voastră în sala de spectacol este o confirmare a faptului că arta are puterea de a uni, de a inspira și de a schimba vieți. Vă mulțumesc pentru fiecare moment pe care alegeți să îl petreceți alături de noi, pentru aplauze și pentru fiecare emoție împărtășită. Sunt onorat să vă am ca parte a acestei frumoase familii.