Pe 11 februarie, George Balint (n. 1961- d. 2019) ar fi împlinit 64 de ani. Compozitor, dirijor și teoretician de anvergură, s-a impus în comunitatea muzicienilor și a intelectualilor din România prin personalitatea sa marcantă. Plecat prea devreme dintre noi, compozitorul ne-a lăsat lucrările sale, în care investea meșteșug, emoție și idei, într-un echilibru remarcabil. Nu a ales calea riscului explorărilor muzicale de tip experimental, de avangardă ci o cale de mijloc între tradiție și o actualitate auto-filtrată pe care a transformat-o în stil personal. Unul dintre CD-urile recent apărute în Antologia Muzicii Românești finanțată de Ministerul Culturii și Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România și publicată de Editura Muzicală în parteneriat cu Societatea Română de Radio, îi creionează un binemeritat portret lui George Balint, printr-o selecție de lucrări reprezentative pentru creația sa - de-sine în cu-Sine – poem pentru gonguri şi orchestră (2017) dedicată percuţionistului Alexandru Matei, Bontrom, sunetul furat (2010) pentru trombonistul Barrie Webb şi ansamblul Traiect, Telos pentru orchestră simfonică mică (2010) – in memoriam Ştefan Niculescu, Ortus Novorum Athenas (Ivirea Atenei) – concert pentru harpă, orchestră de coarde si percuţie (2019) și ultima sa lucrare, fără titlu - ... pentru pian şi orchestră (2019).
George Balint a fost activ implicat în viaţa muzicală valorificându-și numeroasele calități: compozitor (membru în Biroul de Muzică instrumentală şi Multimedia şi Consiliul Director ale UCMR), dirijor (Teatrul Naţional de Operetă „Ion Dacian” din Bucureşti), pedagog (conferențiar la Universitatea din Piteşti şi cadru didactic asociat la UNMB), editorialist şi redactor-şef al revistei Actualitatea Muzicală, autor a două volume de studii interpretativ-teoretice şi eseuri referite gândirii muzicale: „Opera sonoră, niveluri în perspectivă oblică” și „Privirea estetică, încercare în contemplarea muzicii”. Opera sa componistică cuprinde numeroase opusuri în aproape toate genurile academice, de la cameral-instrumental la simfonic, de la lied, la coral, vocal-simfonic şi operă. Multe dintre lucrările sale au fost onorate cu importante premii ale UCMR, precum şi cu Premiul „George Enescu” al Academiei Române (2002). Filonul folcloric i-a influențat multe creații în care se percepe un ethos românesc bine dozat și filtrat de bunul său gust artistic, la acesta adăugându-se inspirația de natură poetică sau cea filosofică și spiritul ludic. Muzica-stare, muzica-dor, muzica contemplare sau muzica-joc sunt emanații ale necesităților sale interioare profunde ce i-au impregnat parcursurile sonore. George Balint a rămas până la sfârșitul vieții, un spirit luminos, căruia i se cuvine recunoștință pentru numeroasele contribuții aduse vieții noastre culturale. CD-ul portret ce-i reașează muzica în amintire este un omagiu pe care Uniunea Compozitorilor și Muzicologior din România i-l prezintă, punându-i în lumină importanța și valoarea în contextul peisajului muzical românesc și internațional.
0 Comments
Leave a Reply. |
Tudor SicomasJurnalist teatral si critic de arta (si aici includ cam orice tine de acest domeniu, al frumosului, al esteticului: opera, balet, dans contemporan, pictura, muzee, manifestari artistice de tot soiul si de toate genurile). Am absolvit UNATC „I.L. Caragiale”, din Bucuresti, Facultatea de Teatru, Departamentul Teatrologie, Management cultural, Jurnalism teatral. Stiu, suna pompos. Si chiar si e, caci aici am invatat cam tot ce stiu acum – critica comparata, istoria teatrului romanesc, istoria teatrului universal si inca multe multe altele. Archives
August 2024
Categories |