Doi artiști excepționali, dirijorul Fuad Ibrahimov și violonistul Gidon Kremer, invitații Filarmonicii George Enescu la concerte sold-out pe 11 și 12 decembrie

Doi artiști internaționali excepționali – talentatul dirijor Fuad Ibrahimov și apreciatul violonist Gidor Kramer – sunt invitații speciali ai Filarmonicii George Enescu, la concertele din 11 și 12 decembrie, care propun publicului un program inedit, inspirat din literatură, mit și spiritualitate, cu lucrări de Debussy, Stravinski, Gubaidulina și Garayev. Concertele sunt sold-out.

Despre artiști

​Fuad Ibrahimov este dirijor principal al Neue Philharmonie München și al Orchestrei de Cameră din Baku. În 2024, a fost numit director muzical al Orchestrei Simfonice de Stat a Azerbaidjanului. De asemenea, este Laureat al Concursului International Evgeny Svetlanov de la Paris în 2018. A colaborat cu Royal Philharmonic Orchestra (Anglia), Filarmonica din Nordul Cehiei, MDR-Sinfonieorchester Leipzig, Staatskapelle Halle, orchestrele simfonice din Göttingen și Nürnberg, Orchestra Simfonică a Radioteleviziunii Maghiare, Sinfonia Varsovia, Kremerata Baltica, Kronberg Academy, Orchestra Națională Simfonică a Letoniei, Orchestre National du Capitole de Toulouse și Orchestra de Cameră din Viena. 

---

​Gidon Kremer este unul dintre cei mai originali și convingători artiști ai generației sale, apreciat unanim pentru varietatea repertoriului și pentru sunetul unic al interpretării sale. A apărut pe aproape toate marile scene de concert, alături de cele mai renumite orchestre din Europa și America de Nord, colaborând cu unii dintre cei mai importanți dirijori ai ultimei jumătăți de secol. În 2002, Gidon Kremer și Kremerata Baltica (orchestra pe care a fondat-o în 1997) au primit Premiul Grammy la categoria „Cel mai bun ansamblu de mici dimensiuni” pentru albumul After Mozart, iar în 2014 au fost nominalizați din nou pentru un Grammy pentru înregistrarea unor lucrări de Mieczysław Weinberg. A realizat peste 120 de înregistrări, multe dintre ele fiind recompensate cu premii internaționale prestigioase, printre care Grand prix du Disque, Deutscher Schallplattenpreis, Premiul Ernst von Siemens, Crucea Federală pentru Merit (Germania), Premiul Academiei Musicale Chigiana, Premiul Triumph (Moscova, 2000), Premiul UNESCO (2001), Premiul Saeculum de la Dresden (2007), Premiul Rolf Schock pentru Arte Muzicale (Stockholm, 2008), Premiul pentru întreaga activitate al Festivalului de la Istanbul (2010) și Premiul Una Vita Nella Musica – Artur Rubinstein (Veneția, 2011). În 2016, Kremer a primit prestigiosul Praemium Imperiale, considerat „Premiul Nobel al muzicii”.

---

Programul concertului

​Programul aduce împreună lucrări inspirate din literatură, mit și reflecție spirituală: Preludiu la după-amiaza unui faun de Debussy, Concertul nr. 1 pentru vioară și orchestră, Offertorium de Gubaidulina, Gravuri simfonice Don Quichotte de Garayev și Suita Pasărea de foc de Stravinski. 
​
Preludiu la după-amiaza unui faun de Claude Debussy este o lucrare inspirată de poemul simbolist Après-midi d’un faune, de Stéphane Mallarmé. Aceasta reflectă atmosfera visătoare și ambiguă prin ritmuri fluide, armonii aerate și colorit orchestral translucid. Pe tot parcursul piesei, tema introdusă de flaut constituie axul expresiv, care ghidează evoluția muzicală. Premiera din 1894 a reprezentat o revoluție muzicală și a influențat profund muzica modernă.

Concertul nr. 1 pentru vioară și orchestră, Offertorium de Sofia Gubaidulina este scris în anul 1980 și explorează subiecte precum sacrificiul, suferința și mântuirea. Compozitoarea preia Thema Regium din Ofranda muzicală de Bach și creează efecte dramatice într-un limbaj muzical eclectic, cu elemente neoclasice.

Gravuri simfonice Don Quichotte (1960) de Gara Garayev este o adaptare orchestrală a muzicii compuse inițial pentru filmul Don Quixote, regizat de Grigory Kozintsev. Lucrarea, plină de lirism, umor și ritmuri energice, oferă o succesiune de imagini sonore care reflectă scenele și personajele romanului lui Cervantes. Compozitorul Gara Garayev, originar din Azerbaidjan și discipol al lui Dmitri Șostakovici, integrează elemente folclorice și moderniste într-un limbaj bogat și expresiv.

Suita Pasărea de foc (1919) de Igor Stravinski concentrează momentele esențiale din baletul Pasărea de foc, compus pentru Ballets Russes al lui Diaghilev în anul 1910, care i-a adus lui Stravinski consacrarea internațională. Având la bază un scenariu inspirat dintr-un basm rusesc, muzica îmbină măiestria orchestrală cu vitalitatea muzicii populare ruse. 

---

Sponsori principali: Garanti BBVA, Rompetrol, RCI Holding | Sponsori: URSUS, ENEVO, Groupe SNEF | Susținători: Symphopay, Aqua Carpatica, Intercontinental
 
Parteneri media principali: RFI România; Radio România Muzical 
 
Parteneri media: stirileprotv.ro, Radio România Cultural, Observator Cultural, Actualitatea Muzicală, Deutsche Zeitung Romania, PressHub
 
Partener artistic: Fundația Art Production |  Partener comunicare: OMA Vision