Pantazi și Perspektiv, două noi colecții dedicate scriitorilor români contemporani în portofoliul Editurii Litera

Editura Litera are plăcerea de a anunța lansarea a două noi colecții dedicate scriitorilor români contemporani, ce vor completa oferta editorială: Perspektiv, o colecție de nonficțiune (eseu), și Pantazi, o colecție de ficțiune (proză scurtă și roman), ambele coordonate de poetul, prozatorul și eseistul Cosmin Perța. Cele două proiecte editoriale vor fi prezentate publicului la Salonul Internațional de Carte Bookfest 2024 (29 mai – 2 iunie).

„Propunerea celor două colecții a venit din partea Editurii Litera, a lui Dan și a Cristinei Vidrașcu. Am gândit împreună un concept, o structură, cu toate detaliile aferente, de la conținut la adresabilitate. E un moment cât se poate de prielnic și pentru ficțiunea și pentru nonficțiunea românească și vrem pe de o parte să oferim publicului literatură și lucrări științifice de calitate, dar și să oferim ocazia unor autori români de certă valoare să ajungă la un public mai larg. Sperăm ca publicul interesat în general de literatură și de cercetări din zona științelor socio-umane să acorde mai multă atenție autorilor autohtoni contemporani, deoarece, în momentul și în contextul cultural în care ne aflăm, aceștia nu sunt cu nimic mai prejos față de autorii străini, din contră, aș spune, temele pe care le abordează autorii români sunt mult mai aplicate spațiului nostru cultural, prin urmare, mai revelatoare pentru publicul român.“ – Cosmin Perța pentru citeștema.ro (Interviu realizat de Constantin Piștea, 20 mai 2024)
 
Primele volume din colecția Perspektiv sunt: Despre gândirea care devine corp de Laura Ilea, Știința minciunii responsabile. Tratat de embolii culturale de Felix Nicolau, Simulacru și război. Discursul politic în postistorie de Arthur Suciu și Cărți de bun gust. Jurnal de lectură de Călin Torsan.



„Perspektiv este o colecție de volume cu un stil eseistic fluid, cu tematică și valoare culturală, îndreptat înspre discuțiile cele mai actuale din zona filosofiei, antropologiei, studiilor culturale sau de gen, studiilor literare, studiilor media, de psihologie sau de istorie. 
Autorii noștri sunt cadre universitare sau profesioniști cu expertiză în domeniile lor de activitate care propun noi perspective culturale asupra unor teme de interes din diferite domenii de specialitate, într-un limbaj accesibil și cu puncte de vedere originale. Urmărim abordările dinamice, polemice, care propun dezbateri critice și deschid calea spre dialog.“ – Cosmin Perța
 
Eveniment la Bookfest 2024 (Romexpo, Pavilion B2) – lansarea colecției Perspektiv
Sâmbătă, 1 iunie, ora 12.00 la Scena Arca
Participă: Laura T. Ilea, Arthur Suciu, Călin Torsan, Felix Nicolau, Ovidiu Șimonca, Cristian Bleotu, Alexandru Racu, Cosmin Perța

Primele titluri ale colecției Pantazi sunt: Steaua Divină de Violeta Berea, Viața mea în 1984 de Gelu Diaconu, Seara, după ora 9  de Delia Hügel, O moarte cum tu nu ai putea avea de Ciprian Măceșaru și Aceste iubiri care ne macină de Antoaneta Zaharia.
 
În colecția Pantazi, Cosmin Perța promite că cititorii vor găsi „voci expresive, subiecte actuale, vii, autori care stăpânesc tehnicile de scriere, știu să spună o poveste, să mențină un ritm adecvat, să imerseze cititorul în ficțiune oferindu-i o experiență intelectuală, emoțională și senzorială. Mizăm pe autori noi, proaspeți, cu potențial real de a deveni scriitori reputați în scurt timp, dar și pe autori deja consacrați cu expresie narativă impactantă și recognoscibilă. Două coordonate sunt urmărite constant în selecția titlurilor: povestea, care trebuie să fie convingătoare și incitantă, și stilul, care dă unicitate expresiei și originalitate întregii construcții narative.“ 
 
Eveniment la Bookfest 2024 (Romexpo, Pavilion B2) – lansarea colecției Pantazi
Sâmbătă, 1 iunie, ora 14.00 la Scena Arca
Participă: Delia Hügel, Antoaneta Zaharia, Violeta Berea, Ciprian Măceșaru, Gelu Diaconu, Ștefania Mihalache, Irina Georgescu Groza, Cristina Chira, Andrei Gogu, Doru Mareș, Cosmin Perța.
 
Identitatea vizuală a colecțiilor Perspektiv & Pantazi este opera artistului Laurențiu Midvichi, care a realizat conceptul grafic și logourile, coperțile volumelor fiind ilustrate cu lucrări originale. 
 
COSMIN PERȚA (n. 1982, Maramureș) este poet, prozator și eseist. 
A absolvit Facultatea de Litere a Universității „Babeș-Bolyai“ din Cluj-Napoca și și-a continuat studiile în literatură la Universitatea din București cu un masterat în literatura contemporană, obținând ulterior titlul de doctor cu o lucrare despre literatura fantastică est-europeană. Este autorul unor volume de eseuri, romane, povestiri și poezie. A obținut unele dintre cele mai importante premii literare românești și câteva rezidențe internaționale. Romanele sale au fost traduse în trei țări și selecții din opera sa poetică au fost traduse în 18 limbi. Predă cursuri de scriere creatoare și este lector de literatură la Universitatea Hyperion din București.

---

Editura Litera  are o tradiție de 35 de ani în editarea de carte. Ani în care, cu tenacitate, cu pasiune, cu profesionalism, cu reușite majore, a editat peste 9 000 de titluri, într-un tiraj total de peste 70 de milioane de exemplare. Acoperind practic toate domeniile de ficțiune și nonficțiune, Litera a reușit să se impună prin calitatea catalogului editorial, devenind unul dintre cei mai importanți actori de pe piața de carte din România.

---

---

Colecția Perspektiv
 
Despre gândirea care devine corp  de Laura T. Ilea
 
Laura T. Ilea scrie un eseu-performance, hibrid, în care coexistă euforia speculaţiei filosofice dezinhibate, nonacademice, cu proza de inspiraţie autobiografică, interesată de sinuoasele coagulări identitare. Soluţiile temporare la dilemele intelectuale par a veni dinspre opţiunea pentru dialogul intercultural, care flexibilizează coduri şi maniere de gândire, altfel spus dinspre un nomadism existenţial (şi teoretic totodată). Invocând faimoase mode şi cotituri ale teoriei ultimelor decenii, de la direcţii feministe recente la noile materialisme, Laura T. Ilea se revendică nu atât de la vreo şcoală critică anume, cât mai degrabă de la gândirea în alertă, „de-sedentarizată”, în descendenţa unui scriitor idiosincratic şi neînseriabil ca Marcel Moreau, iar verva ei polemică se îndreaptă împotriva rigidităţii oricărui jargon ştiinţific, a parohialismului unor comunităţi interpretative care vor să domine scena intelectuală de astăzi.  
Laura Pavel
 
Nomadului  îi şade bine cu drumul; sedentarului — cu drama. Pe când, pentru Deleuze, nomadul pur nu se scoală din fotoliu, Laura Ilea e peregrină, a străbătut deşerturi, unde femeile nici nu se mai privesc de dinafară, nici nu mai sunt întrerupte de fotografii ori de eros. Îndepărtându-le de tehnoTerra, o energie vitală le animă. Ea produce noul, noul contemporan, uneori împingând condiţia umană înspre o revoluţie planetară, spre Marte, poate, dincolo de apogeul hibridului, unde heterotopiile scufundă hărţile.
Ca lumea să nu fie auto-imundă, ea trebuie să devină nomadă.
Călin-Andrei Mihăilescu
 
Laura T. Ilea a publicat două romane (Cartografia lumii de dincolo, Humanitas, 2018, Les Femmes occidentales n’ont pas d’honneur, Harmattan, 2015), un volum de nuvele (Est, Harmattan, 2008), volume de eseuri literare printre care Literatura canadiană în infraroșu. Nihilismul feminin (Tracus Arte, 2015), Littérature et scénarios d'aveuglement –  Orhan Pamuk, Ernesto Sabato, José Saramago (Honoré Champion, 2013), și un studiu despre filosoful Martin Heidegger (Viața și umbra ei. Întemeierea existențială a cunoașterii, Idea, 2007). Volumul de eseuri Politiques du désir. Pour une condition relationnelle a apărut în 2021 la editura Mimesis din Milano, iar volumul de dezbateri Inflexiuni în 2022 la Editura Școala Ardeleană. Din 2023, publică texte de analiză literară și filosofică în rubrica „Intermitențe” a Observatorului Cultural. Autoarea predă la Departamentul de literatură comparată, Universitatea Babeș-Bolyai.
 
Știința minciunii responsabile. Tratat de embolii culturale de Felix Nicolau
 
Hermeneutica literară salvează memoria? Felix Nicolau acreditează ideile culturale și istorice care hrănesc coruperea identității, ipocrizia și falimentul umanist, radicalitatea și conformismul, distopiile de ieri și azi. Criticul se bazează pe felul cum luciditatea și experiența lecturii decid rafinarea vinovăției și a imaginariilor care primejduiesc realitatea, în texte despre criză și canon, despre ambiguitățile și ironiile semiotice într-o lume în continuă mișcare, din care spiritul critic a dispărut.
Marius Miheț
 
Tobă de carte, dar fără aroganța erudiției, știind să-și modeleze scrisul după tiparele autentice ale oralității, în forma unui dialog spontan și cu miez, Felix Nicolau ne invită la o palpitantă călătorie prin biblioteci și prin lumea cea mare, în căutarea lucrurilor cu adevărat importante. Indiferent de temele abordate, în prim plan iese mereu eseistul cu har de scriitor și cu antenele deschise către actualitatea imediată, zâmbindu-ne adesea prietenos, dar și înghiontindu-ne uneori, când suntem dispuși să acceptăm pe nemestecate ideile altora. Provocatoare și singulară în peisajul editorial autohton, cartea de față e totodată și un revigorant antidot împotriva lenei de a gândi.
Antonio Patraș
 
Cu energie și har de titan, Felix Nicolau face turul planetei și culturii actuale în 100 de pagini și 1001 de istorii și formulări hipnotizante. O super-captivantă colecție de adevărate bijuterii emanând inteligență tăioasă, umor fin și erudiție nepretențioasă; cu atenție pentru amănuntul cel mai savuros și relevant ca și pentru conceptul generos și cuprinzător. Aici e adevăr și viață copleșitoare, doar să alegem calea…
Chris Tanasescu (MARGENTO)
Felix Nicolau este lector ILR la Universitatea Complutense din Madrid și profesor în cadrul Departamentului de Limbi Străine și Comunicare, Universitatea Tehnică de Construcții Civilă, București. Timp de patru ani a fost lector ILR în cadrul Facultății de Științe Umaniste și Teologie, Universitatea Lund, Suedia. Este afiliat la Școala Doctorală de Filologie a Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia. Și-a susținut doctoratul în literatură română și comparată în 2003 și este autorul mai multor cărți de teorie literară și de comunicare: Istoria nucleară a culturii. Cuante hermeneutice (2021), Ingen fara på taket/ Totul e sub control. Lär dig rumänska/ Învață limba română” (2020). You are not Alone. Culture and Civilization (2018), Morpheus: from Text to Images. Intersemiotic Translations (2016), Take the Floor. Professional Communication Theoretically Contextualized (2014), Cultural Communication: Approaches to Modernity and Postmodernity (2014), Comunicare și creativitate. Interpretarea textului contemporan (2014), Estetica inumană: de la Postmodernism la Facebook (2013), Codul lui Eminescu (2010), Anticanonice (2009), Homo Imprudens (2006). Cărți de ficțiune: Tandru şi rece (roman, Cartea Românească, 2007, reeditare Tritonic Books, 2020), Pe mâna femeilor (roman Cartea Românească, 2011, reeditare Itaca, 2022). Poezie: Kamceatka. Time is Honey (Vinea, 2017), Bach, manele & kostel (2003), Salonul de invenţii (2002), Cucerirea râsului (1996). Este membru în comitetul de redacție al revistei Swedish Journal of Romanian Studies, Suedia.
 
Simulacru și război. Discursul politic în postistorie de Arthur Suciu
 
Arthur Suciu propune o necesară analiză critică a actualului context geopolitic. Într-o lume în care predomină părerile, adesea extreme, Simulacru și război oferă expertiză și o interpretare moderată a prezentului pentru o înțelegere nuanțată a actorilor și discursurilor dominante. 
Alina Dolea
 
Arthur Suciu analizează critic criza modelului neoliberal și articularea discursului dominant pe platformele social media și într-un spațiu public tot mai dezintegrat și enclavizat de războiul cultural dintre progresiști și tradiționaliști, hipsteri și cocalari, globaliști și autohtoniști, de narațiunile lor alimentate de mituri politice fondatoare. 
Antonio Momoc
 
Care mai poate fi temeiul vieților noastre? De ce au eșuat ideologiile și mai toate tipurile de discurs vizionar? În ce să mai credem și ce șansă mai are politicul – înțeles ca tentativă de a ordona cumva întunericul ce ne așteaptă? Arthur Suciu își asumă riscul acestor întrebări foarte dificile și le răspunde printr-o analiză filosofică a mișcărilor și puterilor care se luptă să ne cucerească mințile după căderea comunismului. 
Mihnea Măruță
 
Dacă, potrivit autorului, „România e un loc numai bun pentru a aștepta Apocalipsa”, atunci Arthur Suciu este, fără îndoială, unul dintre cei mai pătrunzători cronicari ai vremurilor din urmă, în a cărui companie depresia postistorică și angoasa preapocaliptică se transformă în prilej de iluminare intelectuală. 
Alexandru Racu
Arthur SUCIU (n. în 1974) este lector univ. dr. al Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava și scriitor. A publicat mai multe cărți la intersecția dintre filosofie, politică și literatură: Discursul autonom (2013, 2024), Drumul către viața privată (2009, 2020), Pierdut între medii (2020). Arthur Suciu are o îndelungată experiență în jurnalism și comunicare. După studii de filosofie, a debutat, în 2008, cu volumul de fragmente existențiale Contribuții la apocalipsă, ulterior publicând încă două volume, Fericirea în vid (2012) și Cel care așteaptă (Cartier, 2021). O amplă selecție a fragmentelor a apărut la editura Cartier, în 2024. În 2016, a câștigat premiul pentru debut literar al revistei „Convorbiri literare” cu romanul În gaură. A publicat și volumul de poezii o nouă pantă (Tracus Arte, 2023). 
 
Cărți de bun gust.Jurnal de lectură de Călin Torsan
 
La prima vedere, Călin Torsan e un Don Quijote care îi aduce împreună – nonșalant și aleatoriu – pe Ioan Meițoiu și James Joyce, pe Arabella McIntyre-Brown și pe Graham Greene, doar ca să demonstreze utilitatea practică a literaturii.  Ce îi iese, însă, din călătoria asta e o carte rară, insolită, de un umor nebun. Un deliciu!
Matei Florian
 
Chiar așa: oamenii „zămisliți din scorneli și cerneală” se doftoricesc, se înfruptă din bucate și dau pe gât precum noi, „oamenii de carne și sânge”? Călin Torsan și-a pus această întrebare (numai aparent frivolă), a crezut în combustia ei artistică și, mai cu entuziasm, mai cu temeri (sigur cu acribie și osteneală), ne-a oferit răspunsul său în „Jurnal de bun gust”. Unul valid literar, întrucât bucătarului acestui ospăț la care suntem poftiți i-a ieșit un sos... delicios.
Cristian Bleotu
 
Călin Torsan este născut în București, pe 15 martie 1970. Studii medii: Liceul „Gheorghe Lazăr" din capitală, promoția 1988. Studii superioare abandonate (Politehnica București, Facultatea de Electrotehnică). Din 1995, angajat al Muzeului Național al Țăranului Român. Debut literar: Povestiri mici și mijlocii (volum comun, 2004, Curtea Veche). Cea mai recentă carte publicată: ASTRA POETIC 2022/ESCAPE BRIDGE (volum comun, 2023, Editura Astra museum, Sibiu).
Premii literare: câștigător al concursului de manuscrise Polirom Junior, ediția I, cu romanul pentru copii, Vrăjitorul dințos (2018); premiul pentru categoria gimnaziu a concursului Trofeul Arthur, oferit de editura omonimă romanului Totul numai pentru tata (2016); Marele premiu "Marin Preda" și Premiul revistei Luceafărul, ambele pentru proză scurtă (2001).
Colaborări: Dilema Veche, Observator Cultural, Noua Literatură, Gazeta Cărților, site-ul Graphicfront, IOCAN (nr. 3), platforma Scena 9.
Lecturi publice în țară (București, Brașov, Alba Iulia, Brăila, Câmpina, Cluj, Comloșu Mic, Galați, Gherla, Iași, Jimbolia, Miercurea Ciuc, Piatra Neamț, Piscu, Ploiești, Reșița, Sibiu, Suceava, Timișoara) și în Europa (Germania și Italia).

---

---

Colecția Pantazi
 
Steaua Divină de Violeta Berea
 
Violeta Berea e o prozatoare cu școala vieții, care a dezvățat-o de iluzii, briz-brizuri și floricele. Scrisul ei e aproape brutal acolo, în adânc, unde ajungi vrând nevrând. Privește lumea și o descrie la rece, exact, fără să mângâie, să apere, să scuze. Nici un personaj al ei nu scapă vivisecției. Când o citești, e ca și cum ai trage aer în piept și te-ai scufunda într-o apă tulbure, unde foșgăie viața, călăuzit de un alien.
Florin Iaru
 
Violeta Berea mizează pe intensitate și îi reușește. Proza ei, chiar și când are inflexiuni fantastice, este o excelentă radiografie a timpului și a societății noastre recente. Și dincolo de lucrurile pe care le vedem și le intuim toți, ea reușește mereu să scoată în prim-plan extraordinarul și să releve din faptele mici ale vieții înțelesul ascuns.
Cosmin Perța

Violeta Berea (n.1973, Șercaia) a absolvit filologia la Brașov, în 1997 și 2007, și lucrează ca profesoară. Între 2009 și 2015 a lucrat ca infirmieră în Marea Britanie. A participat la cursuri de creative writing și a publicat proză scurtă în revistele Iocan, Ficțiunea, Liternautica, Literomania, Revista de Povestiri.
 
 
Viața mea în 1984 de Gelu Diaconu
 
Memoria lumii se păstrează prin poveștile spuse de oameni. Viața mea în 1984 e una dintre aceste povești care vor rămâne în timp să le spună și generațiilor viitoare cum a fost viața oamenilor obișnuiți sub comunism. Iar Gelu Diaconu e un povestaș care scrie istoria împreună cu noi. De neratat.
Cristian Fulaș
 
Am să mă-ntorc bărbat! Așa te întorci din armată: bărbat cu sindrom posttraumatic, proiectat pe fundalul sumbru al anilor ’80, în plin comunism, în plină penurie de orice mijloace de trai. Un roman percutant, un prozator care  își poartă cu mână sigură protagonistul de la un capăt la altul al distopicului an 1984.
Ștefania Mihalache
 
Un roman alert, „spus” parcă dintr-o suflare, în care se pune sub lentile măritoare viața unui tânăr din București care, în orwellianul an 1984, trebuie să-și găsească o slujbă, o iubire, o casă, un rost. Comunism recuperat la firul ierbii, amintiri din armată, atmosferă cu tușe subtile și un erou atașant care te poartă cu el de-a lungul a tot felul de întâmplări, unele mai pline de suspans ca altele.
Ioana Nicolaie
Gelu Diaconu (n. 26 noiembrie 1962) este poet, prozator și jurnalist cultural. A debutat publicistic în 2004, în revista Oglinda Literară, cu un grupaj de poeme. Debut editorial în 2006, la Editura Marineasa, cu povestirea Fabian (reeditare 2024 la Editura Polirom).
A contribuit în calitate de antologator la apariția volumelor Generația O Mie de Semne – 59 de poeți apăruți la Poșta redacției (Casa de Pariuri Literare, 2022) și Biblioteca lui Gelu (Editura Cartex, 2023), care conține 15 interviuri realizate în cadrul podcastului Biblioteca lui Gelu.
În prezent administrează site-ul cultural www.omiedesemne.ro și este realizator al podcastului Biblioteca lui Gelu, un proiect realizat în colaborare cu Dan-Andrei Deaconu și Mihai Deaconu.
Seara, după ora 9 de Delia Hügel
 
Delia Hügel reconstituie, cu minuțiozitate și o doză de umor negru, universul Aradului contemporan, infuzându-l cu extraordinar: o colecție de personaje ușor de recunoscut (gospodina, vecina băgăcioasă, adolescenta nesigură, soția neapreciată), cărora autoarea le conferă personalitate și pe care le aruncă în cele mai neașteptate situații: bani picați din cer, daruri blestemate, secrete de familie, pofte insațiabile, nimic nu e prea mult în această carte delicioasă.
Cristina Chira
 
Un lucru se poate spune cert despre proza scurtă a Deliei Hügel: entuziasmează. Autoarea acționează ca un anticar experimentat, selectează doar poveștile cele mai expresive, cu istoriile lor pline de stranietate și frumusețe.
Cosmin Perța
 
Delia Hügel e o povestitoare înnăscută. Mă oftic că și-a ținut darul sub oboroc atât amar de vreme. Scrie de parcă ar cânta la mai multe instrumente odată. inventează personaje și întâmplări strălucitoare, paradoxale, întunecate și ispititoare. Nu e text în care să nu cazi amețit, ca în borcanul cu miere.
Florin Iaru
 
Delia Hügel s-a născut în anul 1962, la Cugir, în județul Alba. Locuiește în Arad. A absolvit Facultatea de biologie din Cluj, în 1984. A lucrat ca profesoară, translator, ghid, agent de turism, scriitor de proiecte, pentru ca la 59 de ani să decidă că vrea să scrie proză. A făcut cursuri de scriere cu Florin Iaru, Cosmin Perța și câteva sesiuni la Revista de povestiri. A publicat proză scurtă în Revista de povestiri și  Ficțiunea precum și în Timpul.  O povestire i-a apărut în volumul colectiv Dragostea când te doare la editura Litera.
 
 
O moarte cum tu nu ai putea avea  de Ciprian Măceșaru
 
Ce înseamnă viață adevărată? Mit sau fatalitate, scenariu tragic, fericiri cu termen de valabilitate sau triumf al derizoriului, propagandă a minții noastre sau pur și simplu oglinda întoarsă? Vesele și triste, tragi-comice, alteori, cinematografice, scurt-metrajele lui Ciprian Măceșaru au realismul lor dur și metaforizant, ștampilat cu magie cât să suporte pagina. 
Marius Miheț
 
Scrisul lui Ciprian Măceșaru alege mai ales concizia pentru a fi eficient, fără a se pierde în lungimi sau tergiversări, țintind direct la miezul a ceea ce vrea să exprime. Ca și în această culegere de povestiri, O moarte cum tu nu ai putea avea – titlu splendid! – șaptesprezece fotograme fulminante și directe, ca niște săgeți care se îndreaptă spre inima vieții, a cotidianului, dând strălucire, pe de o parte, capacității psihologice a autorului de a sonda umanitatea prin flerul stiloului său, iar pe de altă parte prezentând situații „limită” în care să-ți proiectezi mintea și să te regăsești/recunoști pe tine însuți.
Mauro Barindi
 
Ritm acordat cu o mobilitate crescută a ochiului: scene domestice, mici vacanțe, întâlniri în baruri, înfruntări pe aeroport, care dau mǎsura fragilitǎţii unei existenţe ce se fixeazǎ, amǎgitor, într-o fotografie ori se pǎstreazǎ, neliniștitor, într-o pânzǎ de Tjalf Sparnaay. Pot reverbera toţi cei care (cunoscând alianţa dintre ceasul mǎrunt și marea istorie) se strǎduiesc sǎ înţeleagǎ sensul amintirii, al speranţei, al ratǎrilor corijabile și al pierderilor ireparabile.
Grațiela Benga
 
Ciprian Măceșaru (n. 07.09.1976, Câmpina) este scriitor, fotograf și muzician. A scris poezie, proză, literatură pentru copii, eseu, jurnal, dar și libretul unei opere de cameră. A publicat un album de fotografie și a avut o primă expoziție personală. A fost inclus în numeroase antologii și a fost tradus în mai multe limbi. A activat ca toboșar și compozitor în formațiile Hotel Fetish și Toulouse Lautrec. În prezent scrie pentru revista Matca și are un nou proiect muzical.
 
 
Aceste iubiri care ne macină  de Antoaneta Zaharia
 
Acest roman al Antoanetei Zaharia este o demonstrație de virtuozitate și în folosirea teodolitului pentru intabulări planetare, și a microscopului adus la firul ierbii. De la distanță, personajele sunt o încrengătură de lunatici. De alături, ori dinăuntru, se privesc cu duioșie, (supra)viețuind și ele ca tot omul. Joc de roluri minuțios, performant, așa cum îl puteți vedea și pe cel al actriței Antoaneta Zaharia, serile, la Odeon.
Doru Mareș
 
Roman, de dragoste, roman de formare, Antoaneta Zaharia construiește sub formă de puzzle o poveste a timpurilor noastre, dar cu rădăcini într-un trecut fascinant și misterios. O carte ce emoționează și desface faldurile realității ca foile unei cepe.
Cosmin Perța
 
Antoaneta Zaharia are, cu siguranță, o stea polară! Respiră la o înălțime în care nicio simțire nu i se ofilește. Actriță extrem de talentată, Toni scrie de mult povești uimitoare. Muza nu ne vizitează mereu, dar Antoaneta, tenace și serioasă, o vânează și o pune la presat în paginile acestei cărți frumoase.
Rodica Mandache
 
Antoaneta Zaharia s-a născut în București, 1974. A urmat studiile Academiei de Teatru și Film, secția Actorie, București, la clasa profesorilor Alexandru Repan, Mitică Popescu, Victor Strengaru, în 1997 a devenit licențiat în Artele spectacolului, a fost angajată la Teatrul Bulandra sub directoratul lui Victor Rebengiuc, în 2003 s-a transferat la Teatrul Odeon unde lucreză ca actriță și în prezent. A lucrat numeroase spectacole cu regizorii Radu Afrim, Alexandru Dabija, Cătălina Buzoianu, Dragoș Galgoțiu, a fost răsplătită cu numeroase premii de interpretare. Activitatea teatrală s-a extins către dramaturgie, câteva piese de teatru au fost premiate în festivaluri de dramaturgie românească, Uniter 2008, Piatra Neamț 2022, 3G HUB Târgu-Mureș 2023, i s-au pus în scenă spectacole după textele ei la Timișoara, Brașov. A debutat în 2005 la Editura Polirom cu romanul Garsonieră în centru, în 2022 a publicat la Casa de Pariuri Literare volumul de proză scurtă În căutarea lui Porcelaine și cartea în versuri pentru copii Zac și Milina... A făcut cursuri de scriere creativă, proză scurtă și literatură pentru copii cu scriitorii: Cosmin Perța, Mihai Mălaicu-Hondrari, Florin Bican. Este căsătorită, are trei copii, trei căței, patru pisici și o livadă.