KÎZÎM aduce pe marele ecran povestea a două familii cu perspective diferite asupra relației cu adolescenții lor, unite de grija pentru copiii lor și de nevoia de a-i proteja.
​
Selda (Meryem Yeliz Mustafa) este o adolescentă prinsă între dorința de libertate și tradițiile comunității tătare din care face parte. Părinții săi, Aynur (Elias Ferchin Musuret) și Ghiulfer (Turchian Güzin Nasurla), îi interzic să își petreacă timpul cu prietenii români și să aibă o relație cu Tudor (Matei Saizescu), de care este îndrăgostită.

O escapadă la Vama Veche și o întâmplare nefericită declanșează un conflict puternic, care pune la încercare atât relațiile dintre adolescenți, cât și pe cele dintre părinți.
​
În contrast, părinții lui Tudor – Adi (Tudor Chirilă), un tată modern și relaxat, și Cristina (Judith State), energică și protectoare – cred în comunicarea deschisă și în încrederea acordată copiilor. Însă, atunci când situația scapă de sub control, cele două familii sunt obligate să se confrunte cu propriile limite și prejudecăți.

​„KÎZÎM” înseamnă, în limba tătară, „draga mea” sau „fetița mea” – un termen de alint care surprinde esența filmului: dragostea profundă a părinților, chiar și atunci când aceasta este exprimată diferit.

​O echipă tânără, o poveste autentică

Filmat în Vama Veche, Constanța și București, KÎZÎM reunește o distribuție mixtă de actori consacrați și tineri aflați la început de drum.

Meryem Yeliz Mustafa, elevă în clasa a XII-a din Tulcea, debutează într-un rol principal de lungmetraj și impresionează prin forța și naturalețea interpretării.
​
Elias Ferchin Musuret și Turchian Güzin Nasurla aduc pe ecran, pentru prima dată în cinematografia română, un cuplu din comunitatea tătară, alături de alți actori tătari din generații diferite.

Matei Saizescu a crescut pe platourile de filmare, alături de părinții săi, a jucat în spectacole, filme, și își dorește o carieră în actorie. În KÎZÎM are primul său rol important, cel al unui adolescent cuminte și timid, ajuns într-o situație periculoasă.

Tudor Chirilă joacă în acest film rolul lui Adi, un tată modern, relaxat, pasionat de jocuri video, care are încredere în băieții săi și în comunicarea deschisă cu aceștia. Majoritatea responsabilităților cad însă în sarcina soției sale, Cristina (Judith State), o femeie energică și glumeață.
​
Celebrul trapper Amuly este Mihai, fiul cel mare al lui Adi, prieten de încredere pentru fratele său mai mic Tudor, căruia îi oferă sfaturi și protecție.

Din distribuție mai fac parte Bogdan Farcaș, Marian Capotă, Gabriela Valentir și mulți alții.
​
Regizorul Radu Potcoavă („Băieții buni ajung în Rai”, „Vara s-a sfârșit”, „Cuscrii”), aflat la al patrulea lungmetraj, revine la genul său favorit – coming-of-age – cu o poveste despre diferențe culturale, generații și nevoia de dialog.

Detalii eveniment

Proiecția specială a filmului KÎZÎM va avea loc la Happy Cinema Colosseum din București, pe 28 februarie 2026, de la ora 17:00, în prezența unei părți din echipa filmului, oferind publicului ocazia de a participa la o întâlnire directă cu realizatorii și actorii producției.
​
Biletele sunt disponibile pe site-ul Happy Cinema și la casierie.

KÎZÎM este produs de Ruxandra Flonta și Liviu Mărghidan (SCHARF FILM PRODUCTION), realizat cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei și distribuit de Forum Film.

Happy Cinema aduce în București un nou capitol dedicat iubitorilor de artă vizuală și cultură prin Festivalul Filmelor de Artă, o selecție de documentare spectaculoase despre unii dintre cei mai mari artiști ai lumii. Între 27 februarie și 15 mai 2026, la cinematografele Happy Cinema din Colosseum Mall și Happy Cinema din Vitantis Shopping Center, publicul are ocazia să descopere povești fascinante despre viață, creație și misterele din spatele capodoperelor care au schimbat istoria artei. Festivalul propune o experiență cinematografică diferită, în care filmul devine o punte către muzee, ateliere, orașe istorice și universul intim al marilor maeștri. Astfel, publicul poate urmări documentare despre nume care și-au lăsat amprenta asupra istoriei artei, precum Frida Kahlo, Tizian, Caravaggio, Renoir și mulți alții.

Documentarele din festival
Frida – Viva la vida
O incursiune profundă în spiritul Fridei Kahlo, prezentată prin scrisori, jurnale și confesiuni personale. Filmul dezvăluie atât artista revoluționară, cât și femeia vulnerabilă din spatele culorilor intense și al simbolurilor puternice.
Trailer aici.

​
Frida Kahlo
Un portret intim al artistei, realizat cu ajutorul tehnologiilor moderne care permit o analiză detaliată a operelor sale. Documentarul explorează emoțiile, simbolismul și reziliența unei figuri emblematice a artei și feminismului.
Trailer aici.


Tițian. Imperiul culorii
Povestea pictorului care a definit Renașterea venețiană și a devenit favoritul papilor și împăraților. Filmul cartografiază aproape un secol din viața lui Tițian și legătura profundă dintre artist și Veneția.
Trailer aici.


Caravaggio
Un documentar amplu despre viața tumultuoasă și misterioasă a lui Caravaggio. Prin analiza capodoperelor și a indiciilor ascunse în ele, filmul dezvăluie psihicul unui artist genial și controversat.
Trailer aici.


Botticelli, Florența și familia Medici
O călătorie în Florența Renașterii și în universul artistic al lui Botticelli, inspirat de patronajul familiei Medici și admirat până în contemporaneitate. Imagini fascinante din întregul oraş şi filmări ale operelor de artă se îmbină cu vocile experţilor şi ale istoricilor care povestesc despre splendoarea şi contradicţiile Florenţei lui Lorenzo de Medici.
Trailer aici.


Renoir – Venerat și detestat
Un documentar provocator despre schimbările stilistice ale lui Renoir și reacțiile puternice pe care acestea le stârnesc și astăzi. Filmul este o biografie proaspătă a acestui uriaș al artei, dar merge mai departe: dezvăluie o poveste rar spusă, care îl plasează pe Renoir drept o verigă esențială între vechi și nou..

Proiecțiile au loc la:
Happy Cinema Colosseum ( București, Sectorul 1, Șoseaua Chitilei nr. 284) – programul complet aici:
https://happycinema.ro/happy-bucuresti-colosseum/filme-Festival
Happy Cinema Vitantis (Șoseaua Vitan-Bârzești 4, București) – programul complet aici:
https://happycinema.ro/happy-vitantis/filme-Festival
Vă invităm să consultați programul fiecărei locații și să alegeți documentarul care vă poartă cel mai aproape de universul marilor maeștri ai artei. Festivalul Filmelor de Artă se desfășoară și la Happy Cinema Arad & Happy Cinema Bacău

București, 29 octombrie 2025: „Fluturi de noapte”, documentarul de debut al regizorului Andrei Ștefan Răuțu, va avea premiera pe 27 noiembrie la Muzeul Țăranului Român din București. Filmul o are în centru pe Marina Voica, una dintre cele mai cunoscute și iubite voci ale muzicii românești.

Marina Voica – o legendă documentată în timpul vieții

La 89 de ani, Marina Voica rămâne o prezență fascinantă și surprinzător de tânără în spirit. „Fluturi de noapte” este o incursiune intimă în viața și energia ei, dar și o reflecție despre felul în care ne raportăm la timp, memorie și la poveștile generațiilor care ne-au marcat cultura.
​
Pionieră a pop-ului românesc și voce unică a romanței moderne, Marina Voica devine, în fața camerei, mai mult decât o legendă muzicală: un personaj viu, ludic și plin de curiozitate, care continuă să inspire prin libertatea cu care trăiește. Imaginea ei, la finalul filmului, în Volkswagen-ul galben New Beetle, completează portretul ca un simbol al independenței și al feminității asumate.

O estetică intimă și un stil narativ personal

Filmul a fost realizat pe parcursul a peste trei ani de filmări, cu o echipă extrem de restrânsă. Din dorința de a menține intimitatea și apropierea de personaj, Andrei Ștefan Răuțu a ales să filmeze el însuși, transformând documentarul într-un adevărat „home movie”.

„Am vrut să spun această poveste fără artificii, fără să ascund imperfecțiunile de filmare, pentru că tocmai ele dau autenticitate. În tot acest timp, între mine și Marina s-a creat o relație de încredere și prietenie. Am descoperit nu doar artista pe care o știam de pe scenă și de pe platoul de filmare, ci și omul care încă se joacă, râde, iubește și rămâne tânăr în spirit”, spune regizorul.

Definit printr-o estetică „camp”, cu o protagonistă al cărei stil este inimitabil, cu greșeli asumate și atmosferă intimă, „Fluturi de noapte” este un film realizat cu buget aproape de zero, dar care își trage forța din energia Marinei Voica și din relația apropiată dintre regizor și protagonistă.

​O reflecție despre vârstă și reprezentare

Dincolo de portretul unei artiste, „Fluturi de noapte” deschide o conversație despre importanța de a aduce pe ecran personaje în vârstă – voci rareori vizibile în filmele contemporane, dar care au puterea de a emoționa și inspira. Această direcție nu e una întâmplătoare pentru că încă de la primele filme, Andrei Ștefan Răuțu a explorat memoria afectivă și fragilitatea vârstei.
​
„Bucureștiul văzut de sus” (2020), selecționat la TIFF, a avut-o deja în distribuție pe Marina Voica, alături de Ștefan Iancu și Elvira Deatcu, și a pornit din experiența personală a regizorului de a-și documenta bunica diagnosticată cu Alzheimer. În aceeași linie intimă, „Fluturi de noapte” continuă acest fir și explorează legătura dintre memorie, fragilitate și energia vitală a unui artist.

Premiera și proiecțiile ulterioare

Premiera „Fluturi de noapte” are loc pe 27 noiembrie, ora 20:00, la Muzeul Țăranului Român, București. 

Ulterior, filmul va fi proiectat și în alte săli din București, Cluj, Sibiu și Timișoara.

Trailerul filmului este disponibil aici: https://vimeo.com/951933426 

„Acest film a fost posibil doar printr-un efort colectiv. Fără Ana Maria Gheorghe - coproducător Blitz film, ar fi fost imposibil de finalizat. Ioana Ciobanu a avut răbdare să stea cu mine peste 12 luni la montaj, să răscolim prin brut, să ne gândim, să ne răzgândim și tot așa. Fără Theo Nissim nu am fi putut include materialul de arhiva de la TVR, transmisia color de la festivalul Mamaia 1983, când Marina Voica a luat Marele Premiu. Petre Osman a făcut posibil ca filmul să sune cât se poate de bine în sala de cinema, iar Andrei Dinescu a făcut posibilă întâlnirea Marinei Voica cu trupa lui, PC Harem, și-au făcut un jam session de zile mari”, completează Andrei Răuțu

​Despre Andrei Ștefan Răuțu

Regizor, scenarist și producător român, născut pe 19 martie 1986 la București. Andrei Ștefan Răuțu a avut primul contact cu regia de film în timpul unui program de 8 săptămâni de “Filmmaking”, în cadrul New York Film Academy din Los Angeles (2011-2012). În 2013, a realizat primul scurtmetraj, “Ela, Panda și Madam”, care i-a oferit șansa de a participa în cadrul unor prestigioase festivaluri de film internaționale. În 2016 finalizează studiile de licență în Regie de film la UNATC, iar în 2024 obține diploma de master în scenaristică, la aceeași universitate, adăugând astfel două scenarii de lungmetraj în portofoliul său. Filmografia lui cuprinde 16 filme de scurtmetraj și documentar, proiecte ce au fost dezvoltate în România, Portugalia și China.

Printre operele cinematografice pe care le-a realizat se numără Ela, Panda și Madam (2013), Sare de mare, Hoinari ‘89, Înapoi la Rădăcini, A bientot, Bucureștiul văzut de sus (2020) și Hypatia. Inspirat adesea de experiențe personale, Răuțu explorează teme precum relațiile dintre generații, relațiile de cuplu, memoria, fragilitatea și raportarea la vârstă, într-un stil subtil, intim și autentic. 
​
Cu Fluturi de noapte, semnează debutul său într-un lungmetraj documentar, explorând atât dinamica tinereții, a nostalgiei și a libertății prin prisma artistei Marina Voica, cât și posibilitatea de a reactiva și de a reinterpreta arhivele creațiilor artistice.

Marele premiu BIFF 2025 a fost acordat filmului The President’s Cake regizat de Hasan Hadi. Premiul pentru imagine este acordat lungmetrajului The President’s Cake, imaginea Tudor Panduru, iar premiul pentru cel mai bun scenariu The Last One for the Road, Adriano Candiago, Francesco Sossai
​
Cea de a XXI-a ediție a Bucharest Internațional Film Festival (BIFF - www.biff.com.ro, și-a decernat duminică, 28 septembrie 2025, câștigătorii.

Membrii Juriului internațional BIFF 2025 sunt Stere Gulea (Președinte al Juriului), regizorul argentinian Pablo César, actrițele Ana Ciontea și Olimpia Melinte și jurnalistul BBC Vincent Dowd.

Pentru prima data în cadrul BIFF, ediția XXI a adus și o competiție de scurtmetraje. Câștigătorul este „Spectacle” în regia Bálint Kenyeres (coproducție Ungaria și Franța). Filmul explorează cum un băiat rom cu un talent neobișnuit devine vedetă peste noapte datorită unei emisiuni TV. Pe măsură ce atenția publicului și a mass-media crește, băiatul se confruntă cu presiunea și cu impactul negativ al celebrității instantanee. 
​
Juriul Secțiunii de scurtmetraje a fost format din regizorii Catrinel Dănăiață, Alexandru Mavrodineanu și Valentin Hotea.

Marele premiu BIFF 2025 a revenit peliculei The President’s Cake, regizat de Hasan Hadi (coproducție Irak, SUA, Qatar). În timp ce poporul irakian duce o luptă zilnică pentru supravieţuire, în timpul regimului lui Saddam Hussein, o fetiţă în vârstă de 9 ani trebuie să-și folosească ingeniozitatea pentru a aduna ingrediente pentru tortul aniversar al președintelui Saddam Hussein sau să se confrunte cu consecinţele – închisoarea sau moartea. Filmul a obținut Premiul Publicului la Directors' Fortnight și Premiul Caméra d'Or pentru cel mai bun debut regizoral în cadrul Festivalul de Film de la Cannes din 2025. 
​
Premiul pentru imagine este acordat tot lungmetrajului The President’s Cake imaginea fiind semnată de Tudor Panduru în calitate de director de imagine, iar Andu Radu a fost editorul colorist al filmului.

De asemenea, premiul pentru cel mai bun scenariu a fost acordat filmului The Last One for the Road, scenariul fiind semnat de Adriano Candiago, Francesco Sossai. O coproducție Italia și Germania, filmul spune povestea doi bărbaţi trecuti de 50 de ani care au o obsesie: să meargă la o ultimă băutură. Într-o seară, ei îl întâlnesc pe Giulio, un student timid la arhitectură, a cărui perspectivă asupra lumii și a iubirii se va transforma pe măsură ce cei trei rătăcesc din bar în bar în Veneto.
​
Locațiile în care s-a desfășurat BIFF 2025 au fost Cinema Muzeul Țăranului Român, CREART - Grădina cu filme, Cinemateca Eforie și Cinema Union.

Bucharest International Film Festival (BIFF) ajunge anul acesta la cea de-a XXI-a ediție, continuând să aducă în fața cinefililor din România și din străinătate cele mai apreciate producții internaționale. Festivalul se va deschide vineri, 19 septembrie, ora 19:30, „Dinți de lapte” în regia lui Mihai Mincan (care a avut premiera mondială la Festivalul Internațional de Film de la Veneția), urmând acum premiera națională la Cinema Muzeul Țăranului Român. 
​
Deschiderea festivalului cu un titlu românesc a devenit deja un element de tradiție al BIFF, anul trecut, deschiderea fiind cu proiecția „Anul nou care n-a fost” în regia lui Bogdan Mureșanu. 

Festivalul se va desfășura timp de zece seri consecutive, până pe 28 septembrie 2025, oferind publicului o experiență cinematografică cu caracter de unicitate în patru locații diferite – Cinema Muzeul Țăranului Român, CREART - Grădina cu filme, Cinemateca Eforie și Cinema Union.

Anul acesta, secțiunea Autori români aduce publicului două filme „Fluturi de noapte” în regia lui Andrei Ștefan Răuțu și „Rusalka” în regia lui Claudiu Mitcu. 

Ediția XXI propune publicului două retrospective remarcante, una dedicată regizorului Sergei Losnitza, iar cea de-a doua regizorului Nadav Lapid. Ambele evenimente desfășurându-se în prezența regizorilor, în calitate de invitați speciali ale acestei ediții a Bucharest International Film Festival. 
​
Biletele pentru BIFF pot fi achiziționate de pe https://eventbook.ro/festival/bucharest-international-film-festival De asemenea, biletele pot fi achiziționate, în limita locurilor disponibile, și de la casele de bilete ale sălilor de cinema care vor găzdui proiecțiile BIFF 2025. Programul detaliat al BIFF 2025 este disponibil în următorul link: https://www.biff.com.ro/program/

„În urmă cu 65 de ani, Grigore Vasiliu-Birlic pășea cu emoție pe covorul roșu de la Cannes, alături de mari personalități ale vremii – regizorul Federico Fellini distins atunci cu Palme d’Or și fascinanta diva Maria Callas.
În același an, pelicula Telegrame, în care Birlic a lăsat o interpretare memorabilă, era și ea nominalizată la acest prestigios premiu. Alături de Mihnea Gheorghiu, Ioan Grigorescu şi George Macovescu, spunea regizorul filmului Telegrame Gheorghe Naghi: Filmul a avut un succes teribil, chiar dacă n-a luat premiu, iar Birlic s-a comportat precum vedetele de astăzi.
Astăzi, simt cu toată inima că stră-unchiul meu ar fi mândru să știe că filmele care au scris istorie la Cannes sunt readuse în fața publicului, ca parte a Festivalului Internațional de Film București 2025 – o celebrare a valorii, a memoriei și a tradiției cinematografice.
Asociația Culturală Grigore Vasiliu-Birlic continuă, împreună cu Fundația Charta, să aducă energie și viață scenei cinematografice din capitală. 
Iar BIFF, ajuns la cea de-a 21-a ediție, a obținut o adevărată performanță în peisajul cultural românesc, iar evenimentul s-a clădit prin parteneriate puternice cu Ministerul Culturii, Centrul Național al Cinematografiei, Dacin Sara, UCIN, dar și prin sprijinul sponsorilor noștri: Electrica Furnizare, Șerban & Mușneci Associates, Centrul pentru Servicii de Radiocomunicații, Building Echipamente, Automecanica, GlobalVision, Room 12, BAT România, Chainsaw, Pink Stripe, H Minerva, La Mama MTR, LEDVANMEDIA, Institutul Italian de Cultură și mulți alții.” - Alex Şerban, preşedintele Asociaţiei Culturale „Grigore Vasiliu Birlic” şi coorganizator al Festivalului BIFF

​FLUTURI DE NOAPTE 
Regia: Andrei Ștefan Răuțu
În 2019, Marina Voica joacă într-un scurt-metraj regizat de Andrei Răuțu, iar de atunci Andrei refuză să mai plece din viața ei. Între concertele din București și vizitele la casa din Breaza, Andrei descoperă două texte ale unor melodii puse la sertar cu ani în urmă. Înregistrarea acestora devine pretextul continuării filmărilor, iar filmul devine un remix al istoriei lăsate în urmă de Marina Voica.
 Filmul va avea proiecția duminică, 21 septembrie, ora 20:00, la Grădina cu Filme a CREART. 
 
RUSALKA
Regia: Claudiu Mitcu
Lungmetrajul Rusalka, - o staţiune bulgarească încremenită în timp - abordează tema înaintării în vârstă şi a înfruntării regretelor trecutului, şi spune povestea a cinci prieteni vechi, ajunși în jurul vârstei de 70 de ani. 
Filmul va avea proiecția luni, 22 septembrie, ora 20:00, la Grădina cu Filme a CREART

Anul acesta, Bucharest International Film Festival va găzdui la două retrospective impresionante. 
​
Retrospectiva Sergei Loznitza, dedicată celebrului regizor de origine ucraineană, reunește o serie de proiecții a celor mai reprezentative titluri ale sale, este vorba despre „Babi Yar. Context”(22 septembrie, ora 18:00 – Cinema Union), „State Funeral”(22 septembrie, ora 18:00 – Cinema Union), „The Natural History of Destruction”( 23 septembrie, ora 18:30 – Cinema Muzeul Țăranului Român). Cu acest prilej, în cadul BIFF se va lansa și cel mai nou scurtmetraj al cineastului „Paleontology Lesson” (23 septembrie, ora 18:30 - Cinema Muzeul Țăranului Român). Filmele sale, selecționate și premiate la festivaluri internaționale precum Cannes, Locarno sau Karlovy Vary, îmbină observația documentară cu o reflecție profundă asupra condiției umane și a contextului politic est-european. Pe 23 septembrie, la ora 17:00, sala Media a Muzeului Țăranului Român va găzdui masa rotundă cu regizorul Sergei Loznitsa și invitați de marcă din domeniul filmului, istoriei și industriei culturale. 

Retrospectiva Nadav Lapid se va deschide cu proiecția filmului „Synonyms” -distins cu Ursul de Aur la Berlinale 2019 (vineri, 26 septembrie, ora 20:30 – Cinema Muzeul Țăranului Român), urmată de „Ahed’s Knee” (sâmbătă, 27 septembrie, ora 18:00 – Cinema Muzeul Țăranului Român), iar în premieră în Capitală va fi proiectat, în cadrul galei de închidere a BIFF 2025, filmul „YES” (duminică, 28 septembrie, ora 19:00 – Cinema Muzeul Țăranului Român). Nadav Lapid este recunoscut drept una dintre cele mai relevante și inovatoare voci ale cinematografiei contemporane. Proiecțiile vor fi urmate de sesiuni Q&A în prezența regizorului și a directorului de imagine Shai Goldman.  
Festivalul este organizat de Fundația Charta și Asociația Culturală Grigore Vasiliu Birlic, sub Înaltul Patronaj al Alteței Sale Regale Principele Radu al României, cu sprijinul Ministerului Culturii – o recunoaștere a contribuției sale în promovarea filmului și a dialogului intercultural.

Actrița Ana Ciontea se alătură juriului internațional al celei de-a XXI-a ediții Bucharest International Film Festival (BIFF), completând astfel o echipă deja impresionantă, alcătuită din nume remarcabile din industria cinematografiei.
​
Alături de regizorul Stere Gulea (Președinte al Juriului), regizorul argentinian Pablo César, actrița Olimpia Melinte și jurnalistul BBC Vincent Dowd, Ana Ciontea contribuie cu o experiență bogată în film, teatru și televiziune, dublată de o carieră premiată și o prezență artistică aparte.

Cea de-a XXI-a ediție BIFF are loc între 19 și 28 septembrie 2025 și aduce publicului o selecție de filme internaționale în premieră națională, în cadrul singurei competiții de lungmetraje organizate în București.

Ediția 2024 a atras peste 40.000 de spectatori, a prezentat 30 de filme în premieră absolută și a organizat proiecții în locații spectaculoase. În 2025, BIFF propune cinci secțiuni: competiție de lungmetraj, competiție de scurtmetraj, panorama, autori români și istorie & cinema. Timp de 10 zile, Bucureștiul va redeveni un punct de întâlnire esențial pentru cineaști, critici și cinefili din întreaga lume.
​
Festivalul este organizat de Fundația Charta și Asociația Culturală Grigore Vasiliu Birlic, sub Înaltul Patronaj al Alteței Sale Regale Principele Radu al României, cu sprijinul Ministerului Culturii – o recunoaștere a contribuției sale la promovarea cinematografiei și a dialogului intercultural.

Membrii juriului BIFF 2025
​
Stere Gulea
Regizor și scenarist român de marcă, născut pe 2 august 1943 în comuna Mihail Kogălniceanu, județul Constanța. Provenind dintr-o familie de aromâni, Gulea a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București în 1970, la secția Teatrologie-Filmologie. De-a lungul carierei sale, a fost profesor de film, decan, director al TVR și autor al trilogiei „Moromeții”. A fost distins cu Ordinul Național „Steaua României” și a primit Premiul Gopo pentru „Moromeții 2”.
 
Pablo César
Regizor argentinian născut la Buenos Aires în 1962. A debutat la 13 ani și a devenit un pionier al colaborărilor cinematografice internaționale între America de Sud și țări din Africa și Asia. Filmele sale au fost premiate la festivaluri internaționale și sunt apreciate pentru viziunea artistică unică. Este profesor de cinema la Universitatea din Buenos Aires și autor în curs de publicare.
 
Ana Ciontea
Ana Ciontea este actriță de film și teatru, cu o carieră remarcabilă în cinematografie și teatru. Născută pe 15 iulie 1959, la Hunedoara, a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” în 1982. A jucat în filme de referință precum Familiar (2023), în regia lui Călin Peter Netzer, Sieranevada (2016), regizat de Cristi Puiu, și Babardeală cu bucluc sau porno balamuc (2021), semnat de Radu Jude. A colaborat la numeroase scurtmetraje și producții TV și joacă, de ani buni, pe scena Teatrului Național „I.L. Caragiale” din București.
Pentru activitatea sa a fost distinsă cu Premiul Gopo și Premiul UCIN pentru cea mai bună actriță în rol secundar, precum și cu trei Premii UNITER în aceeași categorie – o recunoaștere a versatilității și profunzimii cu care își construiește personajele.
 
Olimpia Melinte
Actriță de film, televiziune și teatru, cu o carieră construită în România și pe plan internațional. A fost nominalizată la Premiile Goya și premiată în Spania, a participat în selecții oficiale la Locarno, Veneția și Berlin. Cunoscută pentru rolul principal din serialul „VLAD” și recentă protagonistă în „Moromeții III”. Deține un doctorat în reprezentarea feminină în serialele TV.
 
Vincent Dowd
Jurnalist britanic, specialist în artele spectacolului. A fost corespondent BBC World Service între 2014 și 2023, producător de documentare și membru în juriul Premiilor Olivier. A participat ca jurnalist la festivalurile de film de la Cannes, Veneția și Toronto, contribuind la promovarea cinematografiei la nivel global.

Pentru detalii suplimentare despre programul festivalului și cele mai recente noutăți ale acestei ediții, accesați biff.com.ro sau urmăriți-ne pe rețelele de socializare.
 
Parteneri media: Digi24, Prima TV, Euronews, România TV, Radio România Actualități, Radio România Internațional, Radio România București, Radio România Cultural, RFI România, Zile și Nopți, Agerpres, Spot media, Nine o’clock, Romania Journal, Garbo, Kudika, Happ.ro, Ordinea Zilei, Ziarul Pozitiv, News București, CineFan, LiterNet, CineFilia, Revista Film, CineGhid, Cinema, RADOR, București Business, Grupul de presă Semnal, Tolba de Știri 

Bucharest International Film Festival (BIFF) ajunge anul acesta la cea de-a XXI-a ediție, continuând să aducă în fața cinefililor din România și din străinătate cele mai apreciate producții internaționale. Festivalul se va desfășura în perioada 19 – 28 septembrie 2025, oferind o experiență cinematografică cu caracter de unicitate.

Singura competiție de lungmetraje din București, BIFF 2025, va aduce în premieră națională o selecție remarcabilă de filme ce se vor regăsi în cadrul celor cinci secțiuni (competiția de lungmetraje, secțiunea de scurtmetraje, panorama, autori români, istorie și cinema).

Juriul internațional, format din personalități marcante ale industriei cinematografice, va desemna câștigătorii acestei ediții, consolidând astfel reputația festivalului ca un reper în peisajul cinematografic european.

În cele două decenii de existență, Bucharest International Film Festival s-a impus ca unul dintre cele mai importante evenimente culturale din România. Festivalul a fost onorat, de-a lungul timpului, de prezența unor nume sonore ale cinematografiei internaționale, precum Andrei Konchalovsky, Amos Gitai, Danis Tanovic, Rutger Hauer, Jerzy Skolimowski, Jan Harlan, Radu Mihăileanu, Franco Nero și Vanessa Redgrave.

Ediția precedentă a înregistrat un succes remarcabil, oferind publicului 30 de filme în premieră absolută și organizând evenimente speciale care au atras peste 40.000 de spectatori.

BIFF este organizat de Fundaţia Charta și Asociaţia Culturală „Grigore Vasiliu Birlic”, sub Înaltul Patronaj al Alteței Sale Regale Principele Radu al României, și este realizat cu sprijinul Ministerului Culturii. Această susținere de prestigiu subliniază importanța festivalului pentru promovarea artei cinematografice și a dialogului cultural internațional.

Alteța Sa Regală Principele Radu al României: Într-un fel sau altul, Coroana Română a stat alături de cinematografia națională timp de trei secole, al XIX-lea, al XX-lea și al XXI-lea. Acest fapt, deopotrivă cultural și civic, are o importanță profundă în istoria modernă a țării noastre.

De două decenii încoace, am fost fericit și mândru să admir atmosfera și valoarea profesională pe care Festivalul Internațional de Film București le generează an de an, punând alături cunoscători ai celei de-a Șaptea Arte și iubitori ai filmului de toate vârstele.

Din anul 2005 și până astăzi, festivalul a parcurs un drum lung, presărat cu greutăți, uneori tratat cu indiferență sau neatenție, dar plin de hotărâre, curaj, devotament pentru cinema, intransigență, modestie și discreție.

Iar peste toate a strălucit spiritul echipei festivalului, mereu generoasă, voluntară, energică, deschisă spre societate, spre cel de alături și spre nou.

Cu un program captivant și invitați de renume, BIFF 2025 promite o ediție de neuitat, menită să încânte și să inspire iubitorii de film. Festivalul reafirmă angajamentul său de a oferi o platformă pentru cinematografia de calitate și de a transforma Bucureștiul, pentru zece zile, într-un epicentru al artei cinematografice internaționale.

Pentru detalii suplimentare despre programul festivalului și cele mai recente noutăți ale acestei ediții, accesați biff.com.ro sau urmăriți-ne pe rețelele de socializare.

Documentarul românesc „După cioate” / „Tooth And Nail”, produs de Manifest Film și semnat de Mihai Gavril Dragolea și Radu Mocanu, a fost selectat în competiția internațională a Festivalului de Film de la Cracovia, unul dintre cele mai importante evenimente cinematografice europene dedicate filmului documentar.

Ce începe ca o documentare despre lupta unor localnici care reclamă nereguli în exploatarea forestieră din România se transformă, treptat, într-o confruntare directă cu absurdul, violența și impunitatea. Printr-o abordare personală și o implicare directă în subiect, documentarul surprinde prețul pe care îl plătesc cei care încearcă să apere natura într-un sistem ostil.

Un film născut dintr-un fenomen de rezistență digitală

Filmat între 2021 și 2023, în mare parte în munții Sucevei, proiectul a pornit de la observația unei noi forme de protest în România: localnici care transmiteau live din păduri, confruntând direct exploatatorii de lemn și autoritățile pe care le considerau complice. Un fenomen de „haiducie digitală”, care îmbina tehnologia și activismul grassroots, lua amploare. Însă, pe măsură ce filmul avansa, perspectiva s-a schimbat dramatic, iar regizorii s-au trezit implicați direct în realitatea pe care încercau să o documenteze.

De la documentare la supraviețuire

„După cioate” urmărește doi regizori care documentează povestea unui fost om de afaceri transformat în eco-activist, hotărât să expună mafia lemnului din România. Însă călătoria lor ia o turnură violentă atunci când, în mijlocul unei păduri, sunt atacați de un grup de 12 indivizi înarmați. Unul dintre regizori suferă pierderi de memorie în urma loviturilor. Celălalt reușește să fugă și să sune la poliție. Între timp, activistul își negociază viața. Camerele sunt distruse și toate materialele filmate sunt pierdute. În fața acestei realități dure, fiecare dintre ei încearcă să găsească un sens în ceea ce li s-a întâmplat. Luând o turnură neașteptată, regizorii ajung să înțeleagă că filmul pe care încercau să-l facă nu mai poate fi ceea ce sperau.

„Am pornit acest film crezând că documentăm o formă de activism emergentă, însă am ajuns să trăim pe pielea noastră riscurile pe care le implică. În România, să aperi pădurile înseamnă să te pui în pericol, iar noi am descoperit asta într-un mod pe care nu ni l-am imaginat. Această selecție la Cracovia este importantă pentru că pune în discuție o temă care depășește granițele unei țări: cum protejăm natura atunci când legea e de partea celor care o distrug?” - a declarat Mihai Gavril Dragolea și Radu Mocanu, regizori.

Filmul este produs de Manifest Film, avându-le ca producătoare pe Monica Lăzurean-Gorgan și Elena Martin, și continuă tradiția casei de producție de a aduce în prim-plan povești cu perspective relevante asupra scenei sociale și politice locale și internaționale. “După cioate” este finanțat de Centrul Național al Cinematografiei, de TVR și este o coproducție cu Cvinger Film, Slovenia și Radio-Televiziunea Slovenă, cu suportul UPFAR Argoa.

„După cioate” nu este doar despre un atac într-o pădure. Este despre un sistem în care corupția domină, iar cei care încearcă să reziste sunt adesea abandonați. Un film documentar nu poate opri aceste mecanisme, dar poate să le expună. Sper ca acest film să provoace discuții și să aducă mai multă vizibilitate unei lupte care continuă.” - spune Monica Lăzurean-Gorgan, producătoare.

Festivalul Internațional de Film de la Cracovia, unul dintre cele mai prestigioase evenimente dedicate filmului documentar, reunește în fiecare an unele dintre cele mai puternice povești cinematografice. „După cioate” va fi prezentat în competiția internațională, alături de documentare care explorează realități sociale și politice din întreaga lume.

Despre echipa filmului

Mihai Gavril Dragolea este regizor și scenarist, cunoscut pentru documentarele sale care explorează realitățile liminale și existențele de la periferia societății, fie că este vorba despre oameni sau alte forme de viață. Filmele sale, Roboțelul de Aur (2015), PhoeniXXX (2017) și Aurică, viață de câine (2022), au fost proiectate la festivaluri naționale și internaționale de prestigiu, precum TIFF, One World România, Trieste International Film Festival și Jihlava International Documentary Film Festival. Pe lângă activitatea cinematografică, predă Producție de Film Documentar la Facultatea de Teatru și Film a Universității Babeș-Bolyai. În ultimii patru ani, a transformat un teren agricol moștenit într-o silvostepă plină de biodiversitate, plantând frasini, salcâmi, paltini și stejari.

Radu Constantin Mocanu, regizor și scenarist, s-a format profesional între România și Franța, studiind cinema la École Supérieure de Réalisation Audiovisuelle din Paris. După un parcurs în televiziune, s-a dedicat filmului documentar, fiind, alături de Mihai Dragolea, co-regizor al filmului Roboțelul de Aur, un documentar premiat care a atras atenția asupra provocărilor sportivilor români.

Monica Lăzurean-Gorgan este o producătoare cu experiență, având filme selecționate și premiate la Berlinale, Sundance, Toronto, IDFA ș.a.. Prin casa sa de producție, Manifest Film, a realizat documentare de impact despre mediu, societate și drepturile omului, precum Acasă, My Home, Tata, Viitor luminos, Doar o răsuflare, Timebox sau Între Revoluții, care au obținut recunoaștere internațională.

Elena Martin, producător, are o experiență solidă în dezvoltarea și producția de documentare, lucrând la filme premiate și fiind selectată în programe internaționale de industrie, precum Emerging Producers, Ex Oriente Film și East-West Talent Lab. Parte a echipei Manifest Film, contribuie la realizarea unor producții puternice, care aduc în atenție subiecte sociale și ecologice relevante.

Central European Film Festival (CEFF), eveniment inițiat în anul 2011 de regizorul Radu Gabrea și organizat în prezent în memoria lui, se va desfășura anul acesta în perioada 4-6 decembrie, la Cinemateca Eforie din București. Ediția a XIV-a este dedicată filmului documentar și va cuprinde câteva dintre cele mai importante documentare realizate de Radu Gabrea de-a lungul carierei sale, precum și proiecția specială a celui mai recent film documentar semnat de regizorul Copel Moscu.  

„Toată lectura istoriei româneşti oficiale, dar mai ales cea adânc răspândită în conştiinţa oamenilor, nu conţine niciun rând despre o posibilă proprie culpabilitate. Am fost, aşa cum funcţionează astăzi mitologia istorică românească, permanente victime. Niciodată altceva”, declara regizorul Radu Gabrea într-un interviu din 2009, despre preocuparea sa de a afla adevărul istoric și de a-l revela publicului prin filme. 

Regizorul Radu Gabrea a reușit să aducă la lumină subiecte dintre cele mai diverse: „Struma” și „Evrei de vânzare” reprezintă tragedii de profundă rezonanță, cu vinovați și vinovății pe toate palierele societății, românești și nu numai; „Împărăteasa Roșie” este un film portret al Anei Pauker, personaj extrem de controversat al epocii comunismului; „Rumenye, Rumenye II - Căutându-l pe Schwartz” este despre muzica klezmer - muzica populară evreiască, iar „Moștenirea lui Goldfaden” este un film dedicat creatorului teatrului idiș Avram Goldfaden, dar și promotor al unui gen ce va cuceri lumea musicalului american.

Regizorul Copel Moscu este invitatul primei zile a festivalului, cu proiecția specială a documentarului său „Fotografii însângerate”, ce evocă evenimentele cutremurătoare din timpul pogromului evreilor de la Iași din anul 1941, prin fotografii și mărturii ale supraviețuitorilor.

Evenimentul este realizat de Asociația Euro-Fest condusă de actrița Victoria Cociaș, în parteneriat cu Arhiva Națională de Filme - Cinemateca Română și cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei.   

 Programul CEFF 2024:

Miercuri, 4 decembrie, ora 17:00 – „Struma” (Radu Gabrea)
Miercuri, 4 decembrie, ora 19:00 – „Fotografii însângerate” (Copel Moscu) - proiecție specială
Joi, 5 decembrie, ora 17:00 – „Împărăteasa Roșie. Viața și aventurile Anei Pauker” (Radu Gabrea)
Joi, 5 decembrie, ora 19:00 – „Evrei de vânzare” (Radu Gabrea)
Vineri, 6 decembrie, ora 17:00 – „Rumenye, Rumenye II” (Radu Gabrea)
Vineri, 6 decembrie ora 19:00 – „Moștenirea lui Goldfaden” (Radu Gabrea)
 
Biletele se pot achiziționa online sau de la casa de bilete de la Cinemateca Eforie.
Link bilete: https://eventbook.ro/hall/cinema-eforie
La finalul proiecțiilor vor avea loc discuții cu publicul.
 
„Struma” (2001), 57 min.
Regia: Radu Gabrea
Scenariul: Stelian Tănase
Muzica: Adrian Enescu         
Imagine: Mihai Tănase          
Costume: Ioana Albaiu          
Sunet: Florin Tăbăcaru
Documentarul regizat de Radu Gabrea, după un scenariu de Stelian Tănase, prezintă tragedia vasului "Struma", ultimul vas cu 769 emigranți evrei care a părăsit portul Constanța în 12 decembrie 1941, cu destinația Palestina. Când nava a ancorat la nord de Bosfor, guvernul turc a refuzat primirea emigranților pe teritoriul său și a blocat nava în port. La 23 februarie 1942 Struma a fost trasă în larg cu ajutorul unui remorcher și abandonată la 5 mile de țărm. O zi mai târziu, nava a fost scufundată cu toți cei aflați la bord, fiind atinsă de o torpilă lansată de un submarin sovietic. O singură persoană, David Stoliar, a supraviețuit celui mai mare dezastru naval civil din Marea Neagră, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Filmul a obținut Mențiune Specială la Festivalul Internațional de Film de la Ierusalim, ediția a XVIII-a (2001).
 
„Fotografii însângerate” (2024), 83 min.
Regizor: Copel Moscu
Muzică: Marius Copel - Electrons in Slow Motion
Editor: Iulia Maria Mureșan
Imagine: Mario Pancu, Cristi Staicu
Producător: Velvet Moraru
Producție: Icon Production
 
Documentarul „Fotografii însângerate” evocă evenimentele cutremurătoare din timpul pogromului evreilor de la Iași din anul 1941, prin fotografii și mărturii ale supraviețuitorilor. Fotografiile din documentar ilustrează pregătirea și implementarea pogromului, de la marcarea caselor în care locuiau evrei, la coloanele de evrei puși să sape gropile în care urmau să fie aruncați semenii lor, îmbarcarea în trenurile morții și asasinatele în masă care au avut loc.
 
„Împărăteasa roșie. Viața și aventurile Anei Pauker” (2016), 60 min.
Regia: Radu Gabrea
Scenariul: Radu Gabrea, Magdalena Schubert
Imaginea: Alexandru Macarie
Mixajul: Mihai Orășanu și Ioan Bain
Coloana sonoră: Cristian Tarnovețchi
Montajul și coordonarea post producție: Melania Oproiu
Asistent producție: Cristian Cociaș
Scenografie: Mădălina Marinescu
Coordonator producție: Theodor Ionuț Popescu
Printr-o serie de interviuri cu mari istorici şi politologi, precum şi cu ajutorul imaginilor de arhivă, Radu Gabrea reconstruieşte imaginea Anei Pauker în România stalinistă. Deşi memoria colectivă a păstrat-o pe Ana Pauker ca fiind vinovată de toate problemele vremii, această imagine este doar o distorsiune a istoriei, prin propaganda comunistă orchestrată de Gheorghe Gheorghiu-Dej. În încercarea de a demitiza figura de „criminal” a Anei Pauker, filmul aduce în prim-plan o latură diferită a acestui personaj-simbol al comunismului stalinist.
 
„Evrei de vânzare” (2012), 73 min.
Regia: Radu Gabrea
Scenariul: Magdalena Schubert, Radu Gabrea
Camera: Florin Paraschiv, Alexandru Macarie, Diana Vidrașcu, Nic Burghelea (SUA)
Montaj: Melania Oproiu
Mixaj: Mihai Orășanu
Producător executiv: Marian Barut
Producător: Victoria Cociaș
 
Filmul dezvăluie secretele celei mai ample operaţiuni de vânzare a  cetățenilor români de etnie evreiască către Statul Israel. Radu Rabrea analizează minuțios, pe baza unor documente şi mărturii senzaționale, detaliile acestui târg care a durat zeci de de ani, de după al doilea Război Mondial și până în 1989 - o afacere care a atins apogeul în timpul dictaturii lui Nicolae Ceaușescu. Regizorul a declarat că sursa lui de inspiraţie a fost cartea istoricului Radu Ioanid despre acest subiect. Dacă la început scopurile urmărite au fost de ordin material, fie produse, fie bani, în ultima etapă din vremea lui Ceauşescu au devenit instrumente de presiune pentru obiectivele politice urmărite de liderul român.
 
„Rumenye, Rumenye II - Căutându-l pe Schwartz” (2008), 65 min.
Regia: Radu Gabrea
Scenariul: Radu Gabrea, Magdalena Schubert
Montaj: Melania Oproiu
Imagine: Mihai Tănase
Producător: Victoria Cociaș
Producători executivi: Yale Strom, Carmen Vlădescu
Protagoniști: Elisabeth Schwartz, Yale Strom, Radu Gabrea
Invitată specială: Teodora Enache
 
„Căutându-l pe Schwartz” este partea a doua a filmului „Rumenye, Rumenye”, lansat în 2006.  Radu Gabrea urmăreşte călătoria cunoscutei cântăreţe de klezmer, Elizabeth Schwartz, din SUA (ţara unde s-a născut) în România (ţara de baştină a tatălui său). Miezul documentarului îl reprezintă muzica, pentru că prin ea Elizabeth Schwartz îşi descoperă trecutul. Klezmer - muzica populară evreiască - s-a născut în centrul şi estul Europei şi a devenit în timp simbolul culturii evreieşti.
 
„Moștenirea lui Goldfaden” (2004), 80 min.
Regia: Radu Gabrea
Scenariul: Radu Gabrea, Manase Radnev
Imagine: Nic Burghelea, Mihai Tănase
Fotografii: Alter Kacyzne, Yivo - Institute for Jewish Research
Sunet: Constantin Fleancu
Narator: Adrian Pintea
Montaj: Melania Oproiu
Producător: Magdalena Schubert
Distribuție: Itzik Gottesman, Zalmen Mlotek, Nahma Sandrow, Elizabeth Schwartz, Yale Strom 
 
Radu Gabrea realizează un documentar despre originile primului teatrului idiș profesionist din lume, întemeiat de dramaturgul Avram Goldfaden în 1876, la Iași. Piesele sale au avut ulterior un așa de mare succes peste tot unde a trăit, încât „New York Times” l-a numit „Shakespeare al evreilor”.
Filmul documentează poveştile, muzica şi interpreţii teatrului idiş, folosind fotografii rare de arhivă, înregistrări şi mărturiile câtorva personalităţi contemporane: Zalmen Mlotek, Itzik Gottesman, Nahma Sandrow, Golan Ofer, Yale Strom, Harry Eliad, Carol Markovitch, Alyssa Pia Quint, Moshe Yassur, Iacov Bodo, Elisabeth Schwarz, Eleanor Reissa, Sandler Gera, Ioan Holban.  

În perioada 5-7 iulie 2024, Ambasada României în Republica Italiană, Asociația Dacin Sara din București, Centrul Național al Cinematografiei din București și Accademia di Romania in Roma, în parteneriat cu Casa del Cinema - Roma, Biblioteca Europea - Roma și Digital World Printing - Roma, și cu patronajul Președinției Comisiei de Cultură a Camerei Deputaților și al Departamentului pentru Cultură al Primăriei Romei, organizează Zilele Filmului Românesc 2024 la Casa del Cinema din Roma. 

Ceremonia de deschidere a Zilelor Filmului Românesc 2024 de la Roma va avea loc vineri, 5 iulie 2024, ora 21:00, la Teatro all’Aperto - Casa del Cinema din Roma (Largo Marcello Mastroianni 1) și va fi precedată de prezentarea filmului Libertate în prezența actorului român Iulian Postelnicu și a scenaristei Cecilia Ștefănescu. Ceremonia de deschidere va fi urmată de proiecția filmului Libertate, în regia lui Tudor Giurgiu (România, 2023). Programul Zilelor Filmului Românesc la Roma cuprinde cinci proiecții, în limba română cu subtitrare în italiană, după cum urmează:

VINERI, 5 IULIE 2024, TEATRO ALL’APERTO
21:00 Ceremonia de deschidere și prezentarea filmului LIBERTATE în prezența actorului român Iulian Postelnicu și a scenaristei Cecilia Ștefănescu
21:30 Proiecția filmului „LIBERTATE” de Tudor Giurgiu (România, 2023)
Accesul la ceremonia de deschidere și la proiecția filmului este liber, în limita locurilor disponibile, în urma confirmării participării la următoarea adresă de e-mail: roma.events@mae.ro
„LIBERTATE”: În zilele haotice ale Revoluției din decembrie 1989 care a răsturnat regimul comunist, orașul transilvănean Sibiu devine scena unui atac violent asupra unei unități de poliție care escaladează rapid într-o confruntare sângeroasă între militari, polițiști, protestatari civili și reprezentanți ai poliției secrete. Într-o încercare disperată de a scăpa de asediu, căpitanul de poliție Viorel este capturat de armată și aruncat într-o piscină goală împreună cu sute de prizonieri acuzați de terorism. Prezentat în premieră la Festivalul de Film Transilvania 2023, Libertate a fost apoi selectat în numeroase festivaluri internaționale, printre care Sarajevo, Cottbus, Salonic și Trieste.
Așa-numita revoluție din 1989 este, dintre evenimentele istoriei noastre recente, cea care nu a fost încă pe deplin înțeleasă. Acesta este unul dintre motivele pentru care am vrut să relatez in amănunt confuzia totală care domnea în rândul populației la acea vreme. Adevărul de atunci era ascuns în mod deliberat, iar manipularea realității devenise ceva obișnuit. Generația mea a dezvoltat astfel o psihoză față de așa-numiții teroriști: aceștia puteau fi arabi, spioni ruși sau agenți ai Securității. Mass-media a convins populația că acești “teroriști” chiar existau și deveniseră inamicul... Acum, la 30 de ani de la acele evenimente, știm că acei teroriști nu au existat... Au fost inventați în încercarea de a justifica ineficiența armatei și deciziile luate împotriva interesului colectiv. (T. Giurgiu)

SÂMBĂTĂ, 6 IULIE 2024, SALA CINECITTÀ
16.30 Proiecția filmului „OAMENI DE TREABĂ” de Paul Negoescu (România, 2022).
Proiecția va fi urmată de o sesiune Q&A cu actorul român Iulian Postelnicu.
Accesul la ceremonia de deschidere și la proiecția filmului este liber, în limita locurilor disponibile, în urma confirmării participării la următoarea adresă de e-mail: roma.events@mae.ro
 
“OAMENI DE TREABĂ”: Scenariul, scris de Radu Romaniuc și Oana Tudor, cea din urmă jucând și rolul fostei soții a protagonistului, îl are ca protagonist pe Ilie (Iulian Postelnicu), un polițist de vârstă mijlocie dintr-un mic sat din nordul României, ale cărui provocări profesionale par să se limiteze la aplanarea conflictelor dintre bețivi în cârciuma locală și ignorarea acțiunilor discutabile ale primarului care cumpără bunăvoința sătenilor investind bani de proveniență dubioasă în bunăstarea comunității. Spre deosebire de mulți alții, Ilie nu este interesat să se mute la oraș, ci își cultivă visul de a cumpăra o livadă. Viața la țară este liniștită până când are loc o crimă. Ilie și noul său coleg Vali, care tocmai a absolvit academia de poliție, au opinii foarte diferite cu privire la modul în care ar trebui să se desfășoare ancheta. Oameni de treabă îi întinde o capcană protagonistului său, care în curând va lua decizia greșită. Sau va fi cea corectă?
 
19.00 Proiecția filmului „LA SNAGOV” de Cristian Comeagă (România, 2024).
Proiecția va fi urmată de o sesiune Q&A cu regizorul român.
Accesul la ceremonia de deschidere și la proiecția filmului este liber, în limita locurilor disponibile, în urma confirmării participării la următoarea adresă de e-mail: roma.events@mae.ro
 
„LA SNAGOV”: Lumea în care trăim este divizată sub toate aspectele: există o lume a bogaților și una a săracilor; o lume a celor treji, care înoată, și alta a celor adormiți, care plutesc amorțiți până se scufundă; o lume a manipulatorilor și cea a manipulaților; o lume care decide destine si cea care își suportă destinul decis de alții; o lume a șmecherilor și cea a fraierilor. O mână de indivizi influenți, adunați într-un „paradis” rezervat sus-pușilor, ascuns de ochii celor mulți, pregătesc alegerea unui posibil viitor președinte al țării, un președinte pe care mulți îl așteaptă cu un amestec de speranță, neîncredere și resemnare. Filmul reunește toate aceste elemente și le așază una lângă alta într-o imagine de ansamblu înfricoșătoare, caci, din cioburile unui prezent schimonosit, LA SNAGOV articulează o simplă și gravă întrebare: ce urmează?

DUMINICĂ, 7 IULIE 2024, SALA CINECITTÀ
16.00 Proiecția filmului „WARBOY” de Marian CRIȘAN (România, 2023).
Proiecția va fi urmată de o sesiune Q&A cu regizorul român.
Accesul la ceremonia de deschidere și la proiecția filmului este liber, în limita locurilor disponibile, în urma confirmării participării la următoarea adresă de e-mail: roma.events@mae.ro
 
“WARBOY”: E toamna anului 1944. Al Doilea Război Mondial se apropie de sfârșit. Nicu, un adolescent, pornește într-o călătorie, traversând peisajul sălbatic al Munților Apuseni, încercând să salveze caii familiei sale.
Filmul Warboy pornește de la amintirile bunicului meu Nicolae Popa, care la vremea anilor 1944-1945 era un adolescent, perioada când era slugă și lucra la un stăpân pentru care trăgea lemn de pe munte folosind caii. Erau zile, chiar săptămâni în care bunicul meu era nevoit să trăiască singur în pădure, având grijă de acei cai. În acei ani a fost martor la trecerea soldaților români, germani și apoi ruși prin pădurile și zona satului de munte în care locuia. Am imaginat un scenariu care să reunească toate aceste elemente într-o poveste inițiatică a unui adolescent prin ochii căruia am vrut să descifrez semnificațiile sfârșitului de război. (M. Crișan)
 
18.30 Proiecția filmului „VISUL” de Cătălin Saizescu (România, 2023).
Proiecția va fi urmată de o sesiune Q&A cu regizorul român.
Accesul la ceremonia de deschidere și la proiecția filmului este liber, în limita locurilor disponibile, în urma confirmării participării la următoarea adresă de e-mail: roma.events@mae.ro
 
„VISUL”: Inspirat din fapte reale, filmul regizat de Cătălin Saizescu, după un scenariu de Gabriel Gheorghe, este o comedie în care visul unui actor pare să se năruie, în timp ce visele celor din jur sau ale deținuților cu care ajunge să pună în scenă o piesă de teatru par să se apropie mai mult de îndeplinire. Alex, un actor de provincie, nefericit în relația cu partenera sa și nemulțumit de colaborarea cu un regizor celebru care preferă un alt actor, este trimis de directoarea teatrului să regizeze un spectacol de teatru cu niște deținuți, sub supravegherea polițiștilor. Pe lângă repetițiile pentru rolurile din piesa “Visul unei nopți de vară” a lui William Shakespeare (piesa meșterilor), deținuții organizează un plan de evadare. De aici și titlul filmului. Căile vieții sunt nebănuite, iar Alex are o cădere nervoasă care îl obligă să renunțe la realizarea piesei. Comedia Visul, în regia lui Cătălin Saizescu, este primul lungmetraj românesc filmat în Penitenciarul Rahova, cu sprijinul Administrației Naționale a Penitenciarelor, și vorbește, printre altele, despre puterea artei de a transforma oameni și destine.